Protestele au izbucnit pe fondul unei inflații galopante, al creșterii prețurilor la alimente și combustibili și al unei scăderi dramatice a puterii de cumpărare. Populația, în special în zonele rurale și în rândul claselor defavorizate, acuză guvernul de incompetență și corupție. Blocajele rutiere, organizate de sindicate și grupuri indigene, au întrerupt aprovizionarea cu bunuri esențiale, inclusiv alimente și medicamente, în marile orașe. Situația a devenit critică în La Paz, El Alto și Cochabamba, unde spitalele raportează lipsuri de oxigen și materiale sanitare.
Autorizarea forțelor militare a stârnit reacții puternice atât pe plan intern, cât și internațional. Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că această măsură ar putea duce la noi violențe și la încălcarea drepturilor fundamentale. „Este o escaladare periculoasă. În loc să dialogheze, guvernul alege represiunea”, a declarat un reprezentant al Amnesty International. Pe de altă parte, susținătorii președintelui Paz consideră că măsura este necesară pentru a preveni colapsul economic și haosul total.
Criza actuală are rădăcini adânci. Bolivia, una dintre cele mai sărace țări din America de Sud, se confruntă cu o scădere a veniturilor din exporturile de gaze naturale, principala sa sursă de valută. Pandemia de COVID-19 a agravat situația, iar măsurile de austeritate impuse de Fondul Monetar Internațional au stârnit nemulțumiri. În plus, seceta prelungită a afectat agricultura, crescând prețurile la alimente. Toate acestea au creat un amestec exploziv care a dus la proteste masive.
Liderii sindicali au promis că vor continua acțiunile până când guvernul va renunța la planurile de creștere a taxelor și de reducere a subvențiilor. „Nu ne vom opri până când cererile noastre nu vor fi ascultate. Oamenii mor de foame, iar guvernul răspunde cu gloanțe”, a spus un lider al protestatarilor. În replică, președintele Paz a acuzat opoziția de sabotaj economic și a promis că va restabili ordinea cu orice preț.
Comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare evoluțiile. Statele Unite și Uniunea Europeană au cerut reținere și dialog, în timp ce vecinii Boliviei, precum Peru și Chile, și-au exprimat solidaritatea cu guvernul de la La Paz. Organizația Statelor Americane a oferit mediere, dar până acum nu s-a ajuns la un acord.
Pe străzi, atmosfera este tensionată. În El Alto, o suburbie săracă a La Paz-ului, locuitorii au construit baricade din pietre și anvelope arse. Armata a fost desfășurată în puncte strategice, iar vehiculele blindate patrulează pe străzi. „Ne este frică, dar nu putem rămâne acasă. Trebuie să luptăm pentru supraviețuirea noastră”, spune o femeie care participă la proteste.
Economia Boliviei este în cădere liberă. Moneda națională s-a depreciat cu 30% față de dolar în ultimele luni, iar rezervele valutare sunt la un nivel minim istoric. Banca Centrală încearcă să stabilizeze situația, dar măsurile sunt insuficiente. Analiștii economici avertizează că, fără un acord cu FMI și fără reforme structurale, țara riscă un default suveran.
În acest context, decizia de a folosi armata este văzută de unii ca o ultimă soluție, dar de alții ca o încercare disperată de a rămâne la putere. Alegerile prezidențiale sunt programate anul viitor, iar popularitatea lui Paz este în cădere liberă. Opoziția cere demisia acestuia și organizarea de alegeri anticipate.
Pe măsură ce violențele continuă, întrebarea rămâne: va reuși Bolivia să evite un război civil? Sau această criză va marca începutul unei perioade întunecate în istoria țării? Răspunsul depinde de capacitatea liderilor de a găsi o soluție pașnică și de voința comunității internaționale de a interveni.
