Meciul, desfășurat pe terenul lui Spurs, în Texas, a fost un adevărat roller-coaster emoțional. Karl-Anthony Towns a contribuit cu 18 puncte și 12 recuperări, iar echipa din New York a obținut a 12-a victorie consecutivă în playoff, egalând a doua cea mai lungă serie din istoria ligii. Pentru Knicks, aceasta a fost prima apariție într-o finală NBA din 1999, iar jucătorii au arătat că nu au venit doar să participe.
OG Anunoby a fost un alt factor cheie, cu 12 din cele 17 puncte ale sale în sfertul patru. Knicks nu au comis nicio pierdere de posesie în ultimele 12 minute, în timp ce Spurs au pierdut mingea de cinci ori și au aruncat cu doar 28,6% procentaj (6 din 21) în același interval. Diferența de scor din ultimul sfert a fost de 29-19 în favoarea lui New York, ceea ce spune totul despre dominarea lor în momentele decisive.
De partea cealaltă, starul lui Spurs, Victor Wembanyama, a avut o seară mixtă: 26 de puncte, 12 recuperări și trei capace, dar doar 6 din 21 la aruncări din acțiune. Tânărul fenomen francez a fost bine apărat de Knicks, care au reușit să-l limiteze în momentele cheie. Stephon Castle a adăugat 17 puncte și 8 recuperări, Julian Champagnie a avut 16 puncte și 10 recuperări, iar Dylan Harper a ieșit de pe bancă cu 16 puncte. Landry Shamet a contribuit și el cu 13 puncte de pe bancă pentru Knicks, în timp ce Josh Hart a fost un adevărat motor al echipei, cu 15 recuperări, 6 pase decisive, 4 intercepții și 3 puncte.
Knicks au aruncat cu 41,5% din acțiune, inclusiv 11 din 36 (30,6%) de la trei puncte. Spurs au avut un procentaj de 36% din acțiune și 11 din 43 (25,6%) de la distanță. Diferența a fost făcută de apărarea agresivă a lui New York și de capacitatea lor de a executa sub presiune.
Momentul de cotitură a venit în sfertul patru, când Brunson a marcat opt puncte consecutive, inclusiv un coș din alergare cu 6 minute și 8 secunde rămase, aducând Knicks la 94-86. Wembanyama a răspuns cu opt puncte într-un run de 9-0, iar Spurs au preluat conducerea cu 95-94, cu 2:16 de joc. Dar apoi, San Antonio nu a mai marcat deloc. Brunson a înscris un coș de trei puncte din colț, aducând Knicks din nou în avantaj cu 1:50 rămase. Mikal Bridges a transformat două aruncări libere, Brunson a adăugat un jumper, iar Anunoby a închis meciul cu patru aruncări libere consecutive.
Prima repriză a fost dominată de Spurs, care au condus cu 55-48 la pauză, grație celor 15 puncte ale lui Champagnie, inclusiv cinci triple. Brunson a jucat totuși accidentat, suferind o lovitură la genunchiul drept în primul sfert și la glezna stângă în al doilea, dar a continuat să lupte. Mitchell Robinson, pivotul de rezervă al lui Knicks, a jucat 13 minute cu degetul mic rupt de la mâna dreaptă, având două puncte și șase recuperări – un exemplu de dăruire.
Această victorie nu este doar una statistică; ea reprezintă o declarație de forță pentru Knicks, care au demonstrat că pot învinge pe terenul unei echipe cu tradiție precum Spurs. Cu o apărare de fier și un lider precum Brunson, New York pare pregătit să lupte pentru titlu. Următorul meci este programat vineri, tot în Texas, iar Spurs vor încerca să egaleze seria. Dar, după această seară, Knicks au arătat că nu se tem de nimeni.
De ce este important:
Această victorie a lui Knicks în primul meci al finalei NBA este importantă nu doar pentru că rupe o serie de 25 de ani fără o apariție în finală, ci și pentru că demonstrează că echipa din New York poate concura la cel mai înalt nivel. Revenirea spectaculoasă și jocul solid al lui Brunson, în ciuda accidentărilor, arată caracterul și determinarea unei echipe care visează la titlu. Pentru fani, este un semn că vremurile bune s-ar putea întoarce în Madison Square Garden.
