Burnham a subliniat că un nou referendum ar distrage atenția de la eforturile de a stimula economia și de a reduce costul vieții, priorități centrale ale noului său guvern. „Nu mă concentrez pe scoruri politice sau pe discuții despre schimbări constituționale precum referendumurile”, a spus Burnham, într-un comunicat publicat de guvernul britanic.
Scoția a organizat un referendum de independență în 2014, când 55% dintre alegători au votat pentru rămânerea în Regatul Unit. Cu toate acestea, guvernul scoțian a insistat pentru un nou vot, argumentând că circumstanțele s-au schimbat după decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană, o mișcare pe care 62% dintre scoțieni au respins-o. Swinney a afirmat că independența Scoției ar putea scoate țara din „haosul politic și stagnarea economică” și ar putea aduce „mai multă securitate și prosperitate” ca stat membru al UE.
Curtea Supremă a Regatului Unit a decis că guvernul scoțian nu poate organiza un al doilea referendum fără aprobarea Parlamentului britanic. Burnham i-a spus lui Swinney, într-o convorbire telefonică marți, că cei doi vor trebui să „cadă de acord să nu fie de acord” pe tema independenței. În schimb, Burnham a declarat că guvernul său se va concentra pe „măsuri practice pentru a ajuta oamenii să trăiască bine” în „fiecare cod poștal” din Regatul Unit.
În întâlnirea de joi, Burnham a discutat planurile sale de „devoluție” – acordarea unei mai mari autonomii locale – pe care le consideră capabile să revitalizeze economiile aflate în dificultate. Downing Street a precizat că Burnham a salutat „disponibilitatea lui Swinney de a se implica în acest proces”. Mai târziu, Burnham urma să se întâlnească și cu prim-ministrul Țării Galilor, Rhun ap Iorwerth, înainte de a participa la deschiderea Jocurilor Commonwealth-ului din 2026, la Glasgow.
Această poziție fermă a lui Burnham vine pe fondul unor tensiuni politice și economice majore. Pe de o parte, guvernul britanic se confruntă cu o criză a costului vieții, inflație ridicată și o creștere economică lentă. Pe de altă parte, partidele naționaliste scoțiene, conduse de Swinney, continuă să militeze pentru independență, invocând că Brexit-ul a schimbat fundamental relația Scoției cu restul Regatului Unit.
Analiștii politici consideră că decizia lui Burnham de a exclude un nou referendum este o mișcare calculată. Prin evitarea unei dezbateri constituționale, premierul britanic încearcă să-și concentreze resursele pe problemele economice imediate, care afectează direct viața cetățenilor. În plus, sondajele recente arată că sprijinul pentru independența Scoției a scăzut ușor, de la aproximativ 50% la 45-48%, ceea ce oferă Londrei un avantaj tactic.
Cu toate acestea, Swinney și Partidul Național Scoțian (SNP) nu renunță. Ei consideră că un referendum este inevitabil, mai ales dacă guvernul britanic nu reușește să îmbunătățească situația economică a Scoției. „Scoția merită să decidă singură asupra viitorului său”, a declarat Swinney după întâlnire. „Nu putem accepta ca Londra să ne dicteze destinul.”
Burnham, cunoscut pentru stilul său pragmatic și pentru accentul pus pe descentralizare, a promis că va acorda mai multe puteri Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord, dar fără a permite o ruptură a Regatului Unit. „Devoluția este cheia pentru a construi o economie mai puternică și o societate mai echitabilă”, a spus el.
În acest context, relația dintre Londra și Edinburgh rămâne tensionată. În timp ce Burnham încearcă să evite o criză constituțională, Swinney și SNP continuă să pregătească terenul pentru un nou referendum, chiar dacă acesta pare, pentru moment, exclus.
