Referendumul din Guineea-Bissau privind consolidarea puterii prezidențiale a înregistrat o prezență de peste 55%, iar numărarea voturilor este în curs. Noua constituție ar schimba sistemul politic de la parlamentar la prezidențial, acordând șefului statului puteri extinse, în contextul unei tranziții militare controversate.
Islanda a respins prin referendum planul guvernului de a relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, cu 52,5% din voturi pentru „Nu”. Decizia reflectă temerile legate de suveranitate și pescuit, dar și dorința de a păstra controlul asupra propriului destin într-un context geopolitic incert.
Islanda a votat sâmbătă într-un referendum extrem de strâns privind reluarea negocierilor de aderare la UE. Sondajele indică o cursă aproape egală, iar rezultatul ar putea schimba radical viitorul țării. Temele principale sunt securitatea, economia și suveranitatea națională.
Islanda a votat sâmbătă într-un referendum consultativ privind reluarea negocierilor de aderare la UE, la 13 ani după suspendarea lor. Sondajele arată o cursă extrem de strânsă, cu o societate divizată între suveranitate și securitate economică. Rezultatul ar putea redeschide un capitol important pentru Europa.
Guinea-Bissau organizează pe 30 august un referendum pentru o nouă constituție care ar întări puterea președintelui, ar reduce parlamentul și ar schimba sistemul electoral. Susținătorii spun că aduce stabilitate, criticii avertizează asupra concentrării excesive a puterii. Alegerile prezidențiale și legislative sunt programate pentru 6 decembrie.
Liderul Parti Quebecois, Paul St-Pierre Plamondon, a anunțat că nu va organiza un referendum privind independența Quebecului până când Donald Trump nu părăsește președinția SUA, invocând imprevizibilitatea administrației americane. Decizia vine pe fondul tensiunilor crescânde dintre Canada și SUA, marcate de tarife și retorică agresivă, și reflectă o strategie prudentă într-un climat politic instabil.
Premierul britanic Andy Burnham a exclus un nou referendum pentru independența Scoției, argumentând că ar distrage atenția de la creșterea economică și reducerea costului vieții. Întâlnirea cu liderul scoțian John Swinney la Glasgow a evidențiat tensiunile dintre Londra și Edinburgh, în timp ce Burnham promite mai multă autonomie locală, dar fără a permite o ruptură a Regatului Unit.
La zece ani de la referendumul pentru Brexit, mulți dintre cei care au votat pentru ieșirea din UE nu regretă decizia. Ei consideră că argumentele privind suveranitatea și controlul imigrației rămân valabile, deși guvernele succesive nu au reușit să valorifice pe deplin libertățile câștigate. Articolul analizează perspectivele susținătorilor Brexitului, inclusiv opiniile experților Robert Tombs, David Goodhart și Kristian Niemietz.
Premierul Canadei, Mark Carney, declară că Alberta este esențială pentru economia țării, în timp ce provincia organizează un referendum privind separarea. Tensiunile politice și economice cresc, iar viitorul unității Canadei este pus sub semnul întrebării.
Curtea Supremă a SUA a respins cererea Virginiei de a folosi o hartă electorală favorabilă democraților, aprobată prin referendum, dar declarată nulă de instanța statală din cauza unor nereguli procedurale. Decizia, parte a unui șir de hotărâri controversate privind redistrictuirea, lovește în încrederea alegătorilor și în echilibrul politic din Camera Reprezentanților.
Premierul canadian Mark Carney vizitează Alberta după ce separatiștii au pierdut în instanță dreptul de a organiza un referendum. Acordul pentru o conductă de țiței și tensiunile cu SUA domină agenda, în timp ce mișcarea de secesiune rămâne o amenințare la adresa unității Canadei.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.