Potrivit Comisiei Naționale Electorale, prezența la vot a depășit 55%, iar scrutinul s-a desfășurat „fără incidente care să pună la îndoială credibilitatea votului”, a declarat Idrissa Djalo, secretarul executiv al comisiei, într-o conferință de presă susținută duminică. Aceste cifre sugerează un interes considerabil din partea populației, deși contextul politic rămâne tensionat după evenimentele din noiembrie anul trecut.
Referendumul vine la mai puțin de zece luni de la preluarea puterii de către armată printr-o lovitură de stat. Guvernul militar afirmă că urmărește stabilizarea instituțiilor înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare, programate pentru 6 decembrie, cu scopul declarat de a preda puterea unui guvern civil. Această promisiune este privită cu scepticism de unii observatori internaționali, care amintesc că armata a mai promis tranziții democratice în trecut, fără să le respecte întotdeauna.
Noua constituție, asupra căreia cetățenii au fost chemați să se pronunțe duminică, ar schimba sistemul politic al Guineei-Bissau de la unul parlamentar la unul prezidențial. Concret, s-ar abandona sistemul actual prin care prim-miniștrii provin din majoritatea parlamentară, o abordare care a generat frecvent partajări incomode ale puterii și blocaje instituționale. În locul acestuia, noul sistem i-ar permite șefului statului să numească și să demită prim-ministrul și membrii guvernului, precum și să dizolve parlamentul. Această concentrare de puteri în mâinile președintelui ar putea aduce stabilitate, dar ridică și temeri legate de un eventual derapaj autoritar.
Duminică, alegătorii au răspuns cu „da” sau „nu” la întrebarea: „Sunteți de acord cu intrarea în vigoare a noii constituții aprobate de Consiliul Național de Tranziție?”. Formularea este simplă, dar implicațiile sunt profunde, iar rezultatul va modela viitorul politic al țării pentru decenii.
„Ceea ce vrem după acest referendum este să le permitem celor care câștigă alegerile să-și ducă mandatul la capăt fără obstacole”, a declarat liderul militar și președintele de tranziție, generalul Horta Inta-A Na Man. Potrivit cartei de tranziție pe care o susține, Inta-A Na Man are interdicție de a candida la alegeri. Această prevedere este menită să liniștească temerile că generalul ar putea rămâne la putere, dar nu garantează că armata nu va continua să influențeze politica din umbră.
Referendumul are loc după ani de instabilitate politică. În alegerile prezidențiale din noiembrie 2025, ambii candidați au declarat victoria și s-au acuzat reciproc de ingerințe electorale. Lovitura de stat a avut loc la o zi după aceste alegeri, ceea ce a adâncit criza. De atunci, țara a fost condusă de un guvern de tranziție, iar comunitatea internațională a cerut în mod repetat revenirea la ordinea constituțională.
Analiștii consideră că noul proiect constituțional ar putea fi o încercare a armatei de a-și consolida controlul indirect asupra puterii, chiar dacă generalul nu candidează. Un sistem prezidențial puternic ar putea permite unui viitor președinte ales să guverneze eficient, dar fără un echilibru real al puterilor, există riscul ca opoziția să fie marginalizată. De asemenea, dizolvarea parlamentului la discreția președintelui ar putea submina separația puterilor, un principiu esențial al democrației.
Pe de altă parte, susținătorii reformei argumentează că sistemul parlamentar actual a eșuat, generând conflicte frecvente între președinte și prim-ministru, ceea ce a paralizat guvernarea. În ultimele decenii, Guineea-Bissau a cunoscut numeroase lovituri de stat și crize politice, iar economia a rămas fragilă, dependentă de exporturile de nuci de caju și de ajutorul extern. O mai mare stabilitate politică ar putea atrage investiții și ar putea îmbunătăți condițiile de viață ale populației, dintre care mulți trăiesc în sărăcie extremă.
Rezultatul referendumului este așteptat în următoarele zile, iar comisia electorală a promis transparență în procesul de numărare. Observatorii internaționali au fost prezenți la vot, deși misiunea lor a fost limitată de resurse. În acest context, comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, iar Uniunea Africană și ECOWAS au cerut ca tranziția să respecte calendarul anunțat.
În ciuda promisiunilor, mulți cetățeni rămân sceptici. „Am votat pentru că sper că lucrurile se vor schimba, dar nu am prea mare încredere în cei de la putere”, a declarat un alegător din capitala Bissau, citat de corespondenți locali. Această neîncredere este alimentată de istoria recentă, marcată de corupție și de lipsa de responsabilitate a liderilor.
Dacă noua constituție va fi aprobată, următoarele alegeri din decembrie vor fi primele sub noul sistem. Candidații vor trebui să se adapteze la reguli noi, iar campania electorală va fi cu siguranță intensă. Rămâne de văzut dacă armata va respecta promisiunea de a rămâne în cazărmi după predarea puterii către civili. De asemenea, este incert dacă noul președinte va avea capacitatea de a unifica o țară divizată și de a aborda problemele stringente, precum șomajul tinerilor și infrastructura deficitară.
În plan regional, Guineea-Bissau nu este singura țară din Africa de Vest care se confruntă cu provocări legate de tranzițiile politice. Vecinii săi, precum Mali și Burkina Faso, au cunoscut și ei lovituri de stat recente, iar tendința de consolidare a puterii executive este vizibilă în mai multe state. Acest referendum ar putea deveni un model sau un avertisment pentru alte națiuni aflate în situații similare.
Pe scurt, votul de duminică reprezintă un moment crucial pentru Guineea-Bissau. Fie că va fi aprobată sau respinsă, noua constituție va influența profund traiectoria politică a țării. Liderii militari au promis stabilitate, dar istoria recentă arată că promisiunile nu sunt întotdeauna respectate. Rămâne de văzut dacă acest referendum va aduce pacea și prosperitatea mult dorite sau dacă va adânci și mai mult diviziunile existente.
De ce este important:
Acest referendum nu este doar o simplă consultare populară într-o țară mică din Africa de Vest; el reflectă o tendință regională mai largă de consolidare a puterii executive în contextul instabilității politice. Rezultatul va determina dacă Guineea-Bissau poate ieși din ciclul loviturilor de stat și al crizelor constituționale, oferind un precedent pentru alte state africane care se confruntă cu provocări similare. În plus, modul în care armata gestionează tranziția va fi un test crucial pentru credibilitatea angajamentelor sale democratice, iar comunitatea internațională urmărește cu atenție dacă promisiunile de predare a puterii către civili vor fi respectate. Pentru cetățenii țării, miza este una existențială: stabilitatea politică ar putea atrage investiții și dezvoltare economică, în timp ce un eșec ar putea arunca națiunea într-o nouă criză, cu consecințe umanitare grave.
