Carney a declarat că modelul ales, GlobalEye, fabricat de Saab și bazat pe avionul de afaceri Global 6500 al companiei canadiene Bombardier, va fi „o resursă cheie pentru Forțele Armate Canadiene pentru a detecta și descuraja amenințările în Arctica”. Această regiune vastă, care acoperă peste 4,4 milioane de kilometri pătrați de uscat și apă – un teritoriu mai mare decât India – a fost monitorizată timp de decenii în parteneriat cu Statele Unite. Însă, odată cu declarațiile lui Trump privind anexarea și cu tarifele impuse asupra importurilor canadiene, Ottawa a decis să își asume singur responsabilitatea pentru securitatea Arcticii.
Alegerea GlobalEye în locul modelului E-7 Wedgetail de la Boeing nu este doar o decizie tehnică, ci una profund politică. Boeing se confruntă de ani de zile cu întârzieri și depășiri de costuri la programul E-7, ceea ce a făcut ca oferta sa să fie mai puțin atractivă. În plus, Carney a subliniat că această achiziție face parte dintr-o strategie mai amplă de diversificare a parteneriatelor de apărare, departe de Statele Unite. „Cu o suită de senzori avansați și sisteme de misiune, GlobalEye va fi esențial pentru securitatea noastră națională”, a adăugat premierul.
Deși Carney nu a oferit detalii precise despre dimensiunea flotei sau costul contractului, oficialii militari au indicat anterior că se urmărește achiziționarea a șase astfel de aeronave. Saab a anunțat că, în cadrul acordului, intenționează să investească în cercetare și dezvoltare în Canada, ceea ce ar putea crea locuri de muncă și ar consolida legăturile economice dintre cele două țări.
Philippe Lagasse, director asociat al departamentului de afaceri internaționale de la Universitatea Carleton din Ottawa, a descris această decizie drept „un caz test important pentru politica guvernului Carney de a se îndepărta de capacitățile militare americane”. El a adăugat că alegerea confirmă relația tot mai strânsă dintre Canada și Suedia, un nou aliat NATO care și-a arătat interesul de a colabora mai mult cu armata canadiană, mai ales în Arctica.
Contextul geopolitic este tensionat. Statele Unite, sub conducerea lui Trump, au impus tarife asupra importurilor canadiene și au suspendat discuțiile bilaterale de apărare programate semestrial. Un oficial al Pentagonului a declarat săptămâna trecută că întârzierea Canadei în a decide asupra flotei de avioane de luptă F-35 arată că Ottawa prioritizează politica în detrimentul apărării. Canada are deja un contract pentru 88 de avioane F-35 de la Lockheed-Martin, dar Carney a cerut o evaluare a posibilității de a reduce comanda și de a cumpăra unele aeronave de la un alt producător, după ce SUA au impus tarife.
Lagasse consideră totuși că, în final, Canada va rămâne cu flota de F-35, mai degrabă decât să o împartă cu avioane suedeze Gripen. „Dacă guvernul ar fi fost hotărât să cumpere Gripen, m-aș fi așteptat să facă anunțul odată cu această decizie privind GlobalEye”, a explicat el.
Această mișcare are loc pe fondul unei crize comerciale între SUA și Canada. Aproximativ 80% din exporturile Canadei merg în Statele Unite, iar acordul USMCA, care leagă cele trei țări nord-americane, urmează să fie revizuit începând cu 1 iulie. Trump a sugerat că SUA nu au nevoie de acest acord, iar până acum nu au fost anunțate discuții bilaterale între SUA și Canada, spre deosebire de Mexic, care a început deja negocieri cu Washingtonul.
Premierul suedez Ulf Kristersson a salutat decizia Canadei, declarând pe rețelele sociale că „GlobalEye creează deja locuri de muncă în Canada și lucrează cu lanțul de aprovizionare canadian. Această decizie leagă și mai strâns cele două națiuni ale noastre.”
Pentru Canada, această alegere nu este doar despre avioane, ci despre suveranitate și independență. Într-o lume în care Statele Unite devin un partener tot mai puțin de încredere, Ottawa își croiește un drum propriu, bazat pe alianțe noi și pe o apărare autonomă a Arcticii.
De ce este important:
Această decizie marchează o schimbare fundamentală în politica de apărare a Canadei, care timp de decenii s-a bazat pe parteneriatul cu Statele Unite pentru securitatea Arcticii. Alegerea unui furnizor suedez în locul unuia american reflectă nu doar o diversificare a surselor de echipamente militare, ci și o reorientare geopolitică majoră, în contextul amenințărilor lui Trump de anexare și al tensiunilor comerciale. Pentru România și alte state din Europa de Est, aceasta este o lecție despre cum o țară poate să își consolideze suveranitatea și să își reducă dependența de un singur partener, chiar și atunci când acesta este cea mai mare putere militară a lumii. În plus, întărirea legăturilor dintre Canada și Suedia, ambele membre NATO, arată cum alianțele se pot adapta la noile realități geopolitice, inclusiv în regiuni strategice precum Arctica.
