Negocierile pentru reînnoirea USMCA, programată pentru iulie 2026, au început la Ciudad de México fără reprezentanți canadieni. Potrivit unor surse citate de Reuters, Reprezentantul pentru Comerț al SUA, Jamieson Greer, va purta discuții directe cu Mexicul, urmând ca ulterior Canada să primească o ofertă de tip „ia-o sau las-o”. Această abordare marchează o ruptură față de spiritul tripartit al acordului, care fusese conceput pentru a înlocui vechiul NAFTA și pentru a menține o zonă de liber schimb ce susține anual aproape 1,6 trilioane de dolari în comerț trilateral.
Propunerea americană vizează în principal sectorul auto. În prezent, USMCA prevede ca 40% din valoarea „pieselor esențiale” ale autovehiculelor de pasageri să fie produsă în jurisdicții cu salarii ridicate – adică SUA sau Canada. Pentru camionete, acest prag este de 45%. În total, mașinile asamblate în America de Nord trebuie să aibă 75% conținut regional pentru a beneficia de tarife preferențiale. Noua cerință de 82% conținut regional, din care 50% doar din SUA, ar dezavantaja puternic producătorii canadieni, care deja se confruntă cu tarifele de 25% impuse de Trump anul trecut asupra vehiculelor și componentelor din Canada și Mexic, plus taxe de 50% pe oțel, aluminiu și cupru.
„Economia canadiană se confruntă cu o perioadă potențial dificilă în față”, avertizează Tony Stillo, director pentru economia Canadei la Oxford Economics, într-o notă de analiză. Datele publicate vineri de Statistics Canada arată că PIB-ul Canadei s-a contractat, neașteptat, cu 0,1% în ritm anualizat în primul trimestru al anului, după o scădere de 1% în trimestrul anterior. Deși pe bază trimestrială PIB-ul a rămas neschimbat, semnele de încetinire sunt evidente, iar incertitudinea generată de tarifele americane și de retorica agresivă a președintelui Trump – care a amenințat chiar cu anexarea Canadei ca al 51-lea stat american – afectează încrederea investitorilor și consumatorilor.
Prim-ministrul Mark Carney, ales pe o platformă de diversificare economică, a încercat să contracareze această presiune prin întărirea legăturilor cu China, al doilea partener comercial al Canadei. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, aflat într-o vizită istorică de trei zile la Ottawa – prima vizită a unui ministru de Externe chinez în Canada în ultimul deceniu – a declarat vineri, după o întâlnire cu omologul său canadian Anita Anand, că exporturile Canadei către China ar putea crește cu 100% până în 2030, dublând ținta anterioară de 50%. „Canada este concentrată pe creșterea economiei și diversificarea relațiilor comerciale”, a spus Anand.
Cele două țări au semnat deja în ianuarie un acord preliminar pentru reducerea tarifelor la vehicule electrice, iar acum se discută extinderea cooperării în domenii precum mineralele critice și tehnologia verde. Această apropiere vine după ani de relații înghețate, cauzate de dispute legate de securitatea națională și drepturile omului. Pentru Canada, însă, miza este clară: reducerea dependenței de piața americană, care absoarbe aproximativ 75% din exporturile canadiene.
În discursul susținut joi la Economic Club of New York, Carney a făcut un apel la o „adevărată parteneriat” cu Statele Unite, dar a subliniat că „trăim într-o lume în care integrarea a fost înarmată”. El a explicat că obiectivul central al Canadei este „creșterea autonomiei strategice”, pentru că „o țară care nu se poate hrăni, alimenta sau apăra singură nu este cu adevărat suverană”. Aceste cuvinte reflectă o schimbare de paradigmă: Ottawa nu mai vede relația cu Washingtonul ca pe una de încredere necondiționată, ci ca pe un parteneriat care trebuie renegociat de pe poziții de forță.
Cu toate acestea, realitatea imediată este dură. Canada nu a fost invitată la masa negocierilor USMCA, iar propunerea americană riscă să transforme acordul într-un instrument de protecție a industriei americane, în detrimentul partenerilor nord-americani. Greer a declarat că intenționează să mențină un anumit nivel de tarife asupra mărfurilor cheie din Canada și Mexic, deși acestea ar putea beneficia de rate preferențiale. În mod ironic, în prezent, vehiculele din Japonia, Coreea de Sud, Uniunea Europeană și Regatul Unit pot fi importate în SUA la tarife mai mici decât cele din Canada sau Mexic.
Pentru economia canadiană, care a intrat deja într-o ușoară contracție, perspectivele depind de mai mulți factori. „Previziunile noastre pentru o creștere accelerată în a doua jumătate a anului și până în 2027 se bazează pe o renegociere favorabilă a USMCA, pe o încheiere timpurie a războiului din Orientul Mijlociu și pe reluarea comerțului normal prin Strâmtoarea Hormuz”, a explicat Stillo. Fiecare dintre aceste variabile este incertă, iar Canada pare prinsă între ciocanul și nicovala unei relații bilaterale tot mai tensionate.
În acest context, diversificarea către China nu este doar o opțiune, ci o necesitate strategică. Însă aceasta vine cu propriile riscuri: apropierea de Beijing ar putea irita și mai mult Washingtonul, iar China însăși este un partener comercial complex, cu propriile sale agende geopolitice. Rămâne de văzut dacă Canada va reuși să-și păstreze echilibrul între cele două superputeri, în timp ce economia sa internă dă semne de slăbiciune.
De ce este important:
Marginalizarea Canadei în renegocierea USMCA nu este doar o problemă tehnică de comerț, ci un semnal de alarmă privind erodarea parteneriatului nord-american. Dacă propunerea americană va fi adoptată, industria auto canadiană – care angajează sute de mii de oameni – va fi grav afectată, iar economia, deja fragilizată, ar putea intra într-o recesiune mai profundă. În același timp, întărirea legăturilor cu China reprezintă o încercare de a recâștiga suveranitatea economică, dar și un pariu riscant într-un context geopolitic tot mai tensionat. Deciziile luate în următoarele luni vor defini nu doar viitorul comercial al Canadei, ci și capacitatea acesteia de a rămâne un actor independent pe scena globală.
