„Nu suntem aliați doar pe vreme frumoasă. Nu urmărim acorduri de tip sumă zero. Împărtășim valori comune pentru care am luptat întotdeauna și în apărarea cărora trebuie să rămânem vigilenți”, a declarat Carney, fiind aplaudat de europarlamentari. „Canada și Europa sunt fiecare puternice. Europa și Canada, împreună, sunt și mai puternice.”
Premierul canadian a respins explicit ideea că această inițiativă ar crea un „al treilea bloc” menit să devină un rival al marilor puteri. „Nu propun un al treilea bloc pentru a deveni un rival al marilor puteri – doar cu maniere mai bune”, a spus el, adăugând: „Nu căutăm puterea pentru a domina pe alții. Dimpotrivă, urmărim reziliența pentru ca nimeni să nu ne poată controla piețele deschise, să ne afecteze suveranitatea, să ne amenințe integritatea teritorială sau să ne submineze libertățile, democrațiile și statul de drept.”
Carney a detaliat domeniile în care dorește o cooperare aprofundată: minerale critice, capacitate industrială de apărare, inteligență artificială și calcul de înaltă performanță, securitate energetică, spațiu și plăți. De asemenea, el a pledat pentru un „comerț digital fără fricțiuni” și pentru facilitarea mobilității tinerilor între Canada și Europa, astfel încât aceștia să poată lucra și studia de ambele părți ale Atlanticului.
Contextul acestei propuneri este unul tensionat. Atât Canada, cât și Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea administrației Trump, care a amenințat cu tarife vamale dure, dar și cu o Chine tot mai asertivă pe scena globală. Miercuri seară, Trump a reacționat dur la propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a acorda Canadei statutul de membru asociat. „Dacă fac asta, dacă consider că este un act ostil, voi impune tarife foarte serioase sau voi opri comerțul cu Europa pe multe produse”, a declarat Trump reporterilor, calificând propunerea drept „ridicolă”. El a adăugat: „Dacă intenția este bună, e bine. Dacă intenția este rea, vom pune tarife foarte grele pe Europa.”
Comisia Europeană a replicat că propunerea nu este un act ostil. „Președinta noastră a fost clară ieri: consolidarea parteneriatului cu Canada nu este împotriva nimănui, ci pentru forța noastră comună”, a declarat Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei. Propunerea este încă într-o fază incipientă, urmând să fie detaliată și să primească aprobarea statelor membre UE pentru a deveni realitate.
Analiștii văd în această mișcare o încercare a Occidentului de a-și consolida coeziunea într-un moment în care relațiile transatlantice tradiționale sunt supuse unor tensiuni fără precedent. Canada, deși este o economie dezvoltată și o democrație stabilă, a fost adesea percepută ca o putere mijlocie care se bazează puternic pe parteneriatul cu Statele Unite. Însă recentele dispute comerciale și retorica agresivă a lui Trump au determinat Ottawa să caute diversificarea parteneriatelor strategice.
Uniunea Europeană, la rândul ei, încearcă să-și consolideze autonomia strategică, în special în domenii precum apărarea, tehnologia și securitatea energetică. Un parteneriat mai strâns cu Canada ar putea oferi acces la resurse critice și la o piață stabilă, în timp ce Canada ar beneficia de acces la piața unică europeană și la rețelele de inovare.
De asemenea, propunerea vine pe fondul unei reevaluări a ordinii internaționale, în care marile puteri își dispută influența. Carney a subliniat că „Canada și Europa ar trebui să-și asigure autonomia strategică prin cooperare profundă în întreaga gamă de capacități strategice”. Această viziune contrastează puternic cu abordarea unilateralistă a administrației Trump, care a pus presiune atât pe Canada, cât și pe Europa în dosare comerciale și de securitate.
Reacțiile din Canada au fost în general pozitive, dar nu lipsesc voci critice care se întreabă dacă o astfel de asociere ar putea afecta relațiile bilaterale cu Statele Unite. Cu toate acestea, oficialii de la Ottawa par hotărâți să meargă înainte, văzând în această inițiativă o oportunitate de a-și consolida poziția pe scena globală.
În plan practic, un statut de membru asociat ar putea însemna participarea Canadei la anumite programe și politici ale UE, fără a avea drept de vot în toate deciziile. Este un model inovator, care ar putea deveni un exemplu pentru alte țări care doresc o cooperare strânsă cu blocul european, fără a adera pe deplin.
Pe măsură ce discuțiile avansează, rămâne de văzut cum vor reacționa statele membre UE și cum va răspunde Washingtonul. Cert este că Mark Carney a reușit să transmită un mesaj clar: Canada este pregătită să-și asume un rol mai activ în construirea unei ordini internaționale bazate pe reguli, cooperare și valori democratice.
De ce este important:
Această propunere marchează o posibilă realiniere strategică a Occidentului, într-un moment în care relațiile tradiționale cu Statele Unite sunt tensionate. Dacă se va materializa, ar putea crea un precedent pentru alte națiuni și ar putea redefini echilibrul de putere global. De asemenea, ar consolida reziliența economică și de securitate a Canadei și a UE, oferind un contrapunct la presiunile exercitate de marile puteri autoritare. Este un semnal că democrațiile caută noi forme de cooperare pentru a-și proteja interesele și valorile într-o lume tot mai imprevizibilă.
