Cea mai mare scumpire s-a înregistrat în Myanmar, unde prețul benzinei de 95 de octane a sărit de la 0,77 dolari pe litru (23 februarie) la 1,20 dolari (17 august), adică o creștere de 56%. Urmează Bhutan, cu 55%, Cuba cu 51%, Emiratele Arabe Unite cu 50% și Nigeria cu 48%. În alte 25 de țări, majoritatea producătoare de petrol cu subvenții generoase la carburanți, prețurile au rămas neschimbate sau au scăzut ușor, cu procente de o singură cifră.
În Statele Unite, media națională pentru un galon (3,78 litri) de benzină obișnuită era de 2,94 dolari înainte de război. Acum, potrivit AAA Fuel Prices, care urmărește prețurile la pompă pentru American Automobile Association, un galon costă 4,09 dolari, adică o creștere de 39%. Această scumpire afectează direct cât de departe poți călători. Înainte de război, 50 de dolari alimentau un sedan de familie pentru aproximativ 718 kilometri. Astăzi, aceeași sumă te duce doar 536 de kilometri – cu 183 de kilometri mai puțin, o reducere de 25% a distanței parcurse.
Dar impactul nu se oprește la pompa de benzină. Prețurile petrolului și cele ale alimentelor se mișcă în tandem, deoarece energia influențează fiecare verigă a lanțului de aprovizionare cu hrană – de la îngrășămintele folosite în câmpuri până la camioanele care transportă produsele de la fermă la raftul supermarketului. Economistul David McWilliams a explicat pentru Al Jazeera: „Sângele vital al economiei globale este transportul. E vorba de a muta lucrurile din punctul A în punctul B – e o problemă de logistică, de lanț de aprovizionare, iar în cele din urmă transportul este energia economiei globale.”
În țările cu venituri mici, unde populațiile cheltuiesc o parte mult mai mare din venituri pe mâncare și importă cantități mari de cereale și îngrășăminte, creșterea prețurilor la petrol se poate transforma rapid în penurie alimentară. Deja, în multe state africane și asiatice, prețul pâinii și al uleiului de gătit a urcat vertiginos, iar organizațiile umanitare avertizează asupra riscului de foamete în zonele de conflict.
Petrolul și gazele naturale nu sunt folosite doar drept combustibil. Ele sunt materii prime pentru mii de produse de zi cu zi. Materialele plastice – de la sticlele de apă și ambalajele alimentare, la carcasele telefoanelor și seringile medicale – sunt derivate din țiței. Țițeiul este și ingredientul ascuns din fibrele sintetice, precum poliesterul, nailonul și acrilul, folosite pentru a produce de la echipamente sportive până la covoare. Industria cosmetică se sprijină și ea pe petrol, prin produse precum vaselina, rujurile și corectorii. Produsele de uz casnic, cum ar fi detergenții, lichidele de spălat vase și vopselele, sunt toate derivate din produse petroliere.
Mai mult, aprovizionarea globală cu alimente este practic construită pe gaze naturale sub formă de îngrășăminte, folosite pentru a spori randamentul culturilor și a asigura că producția de hrană ține pasul cu cererea. O creștere a prețului gazelor se reflectă direct în costul îngrășămintelor, ceea ce duce la recolte mai scumpe și, implicit, la prețuri mai mari la raft.
Războiul din Iran a perturbat grav rutele maritime din Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din consumul mondial de petrol. Deși oficialii americani au încercat să minimalizeze impactul, realitatea este că piețele au reacționat imediat, iar speculațiile au amplificat creșterile. În plus, sancțiunile impuse Iranului au redus și mai mult oferta, în timp ce cererea globală rămâne ridicată, pe măsură ce economiile își revin după pandemie.
Pentru consumatorul obișnuit, aceste creșteri înseamnă alegeri dificile: să meargă mai puțin cu mașina, să renunțe la anumite produse sau să caute alternative mai ieftine. În România, de exemplu, prețul benzinei a urcat cu aproximativ 30% de la începutul conflictului, iar șoferii resimt acut fiecare alimentare. Guvernele din mai multe țări au încercat să atenueze șocul prin subvenții sau reduceri de taxe, dar aceste măsuri sunt temporare și nu rezolvă problema de fond.
Pe termen lung, specialiștii atrag atenția că dependența de combustibili fosili ne face vulnerabili la astfel de șocuri. Tranziția către energii regenerabile devine nu doar o opțiune ecologică, ci o necesitate economică. Până atunci, însă, fiecare creștere a prețului la pompă ne amintește cât de fragil este echilibrul global și cât de mult plătim, literalmente, pentru conflictele din alte colțuri ale lumii.
De ce este important:
Această analiză arată că războiul din Iran nu este doar o criză geopolitică îndepărtată, ci are consecințe directe asupra buzunarului fiecărui cetățean. Creșterea prețurilor la benzină afectează transportul, alimentația și produsele de zi cu zi, amplificând inflația și sărăcia la nivel global. Înțelegerea acestor mecanisme ne ajută să fim mai conștienți de deciziile politice și economice, dar și să ne pregătim pentru un viitor în care resursele devin tot mai scumpe. Este un semnal de alarmă pentru guverne și pentru fiecare dintre noi să accelerăm tranziția către surse de energie sustenabile și să reducem dependența de combustibilii fosili.
