În ultimele luni, o serie de țări din întreaga lume au anunțat planuri pentru a restricționa sau chiar să interzică accesul la rețelele sociale pentru copii și adolescenți, declanșând un debate intens despre siguranța online, sănătatea mentală a tineretului și rolul statului în reglementarea tehnologiei. Australia a fost prima țară care a implementat astfel de măsuri la sfârșitul anului 2025, interzicând copiilor sub 16 ani accesul la platforme precum Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok, YouTube, X (fost Twitter), Threads, Reddit, Twitch și Kick. Interzicerea nu se aplică la WhatsApp sau YouTube Kids, deoarece acestea sunt considerate mai puțin riscante sau mai ușor de moderat. Guvernul australian a impus platformelor să verifice vârsta utilizatorilor prin metode multiple — nu doar prin declarație proprie — și a amenințat cu multe de până la 49,5 milioane de dolari australieni (echivalent de circa 34,4 milioane USD) pentru cele care nu se conforment.
Această politică a devenit un model pentru alte nații. Austria a anunțat în martie 2026 că va interzica rețelele sociale pentru copii până la 14 ani, cu o lege proiectată să fie finalizată până în iunie. Danemarca, de partea sa, a declarat în noiembrie 2025 că are susținerea bipartizană pentru a interzice accesul la rețelele sociale pentru copii sub 15 ani, cu o posibilă implementare în mijlocul anului 2026. Ministerul digital din Danemarca dezvolte chiar o aplicație de „evidență digitală” care include instrumente de verificare a vârstei, sugerând o abordare tehnologică a aplicării legii.
În Franța, deputații au adoptat în ianuarie 2026 un proiect de lege care ar interzice rețelele sociale pentru copii sub 15 ani, măsură susținută de președintele Emmanuel Macron ca metodă de reducere a timpului excesiv fața ecranului. Totuși, proiectul trebuie să treacă prin Senat înainte de votarea finală în Camera Deputaților. Germania a avut discuții interne în februarie 2026, când cancellerul Friedrich Merz a propus o interzicere pentru cei sub 16 ani, dar partenerii de coaliție de stânga-centru au exprimat hesitări, temându-se că o astfel de măsură ar putea fi prea rigidă sau inefficace.
În Grecia, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a anunțat în aprilie 2026 că țara va interzice accesul la rețelele sociale pentru copii sub 15 ani ranging de ianuarie 2027, justificând măsura prin necesitatea de a combate anxietatea, problemele de somn și dependența de designul adictiv al platformelor. Indonezia a urmat pasul în martie 2026, anunțând o interzicere pentru copiii sub 16 ani de a folosi platforme precum YouTube, TikTok, Facebook, Instagram, Threads, X, Bigo Live și Roblox — o listă largă care reflectă preocuparea față de diversitatea de riscuri online.
Malaezia a declarat în noiembrie 2025 că va implementa interzicerea pentru copiii sub 16 ani în cursul anului 2026, în timp ce Polonia și Slovenia pregătesc legi similare pentru copiii sub 15 ani, concentrându-se pe platforme precum TikTok, Snapchat și Instagram, deoarece sunt percepute ca având conținutul cel mai riscant pentru tineri. Spania a anunțat în februarie 2026 o propunere similară pentru copiii sub 16 ani, dar adăugând un element nou: responsabilitatea personală a executiveților de rețele sociale pentru discursul de urât pe platformele lor — o măsură care ar putea schimba fundamental modul în care aceste companii gestionă conținutul.
Turcia a trecut mai departe: în aprilie 2026, parlamentul a adoptat un proiect de lege care restringe accesul la rețelele sociale pentru copii sub 15 ani, așteptând acum semnarea președintelui Recep Tayyip Erdogan pentru a devenire lege. Regatul Unit, de partea sa, nu a încă decis o interzicere, dar analizează posibilitatea, consultând părinții, tinerii și organizațiile civice pentru a evalua eficacitatea unei astfel de măsuri. De asemenea, luă în considerare cererea platformelor să limiteze sau să elimine funcțiile care determină utilizarea compulsivă, precum derularea infinită sau notificările permanente.
Criticii, inclusiv organizații precum Amnesty Tech, au avertizat că astfel de interziceri sunt ineficace și ignoră realitățile generațiilor mai tinere, pentru care rețelele sociale nu sunt doar distractie, ci și mijloace de socializare, educație și expresie identitară. Au semnalat și riscurile legate de verificarea invazivă a vârstei — care poate duce la colectarea excesivă de date personale, profilare sau chiar discriminare — precum și pericoul de supraintervenție statului în spațiul digital, care poate afecta libertatea de expresie.
Totuși, partidarii măsurilor argumentă că riscul de nu acționa este mai mare: studii leagă utilizarea intensă a rețelelor sociale la adolesciență cu creșterea ratelor de depresie, anxietate, autoliziere și perturbări de somn. Algoritmii care promovează conținutul adictiv, expunerea la conținut periculoasă (inclusiv predatorii sexuali) și presiunea socială generată de comparație continuă sunt citeți ca motive legitime pentru intervenție.
Această tendință globală reflectă o schimbare de paradigmă: de la un model în care responsabilitatea era exclusiv a părinților sau a utilizatorilor, la unul în care statul asumă un rol activ în protejarea copilului din mediul digital. Este o experiență fără precedent — și rezultatele vor fi analizate cu atenție de către politici, cercetători și giganții tehnologiei din întreaga lume. Dacă aceste interziceri vor reduce efectiv riscurile sau vor crea noi probleme — precum circumvenirea prin conturi false, migrarea către platforme mai puțin regulate sau izolare socială — va fi vazut doar în ani. Pentru moment, lumea teacă cu atenție cum Europa, Asia și Oceania se pregătesc să reshapeze relația dintre copii și internetul.
Câteva țări se pregătesc să interzică accesul la rețelele sociale pentru copii și adolescenți: ce înseamnă această tendință globală?
