Incidentul a escaladat marți seara târziu, când forțele israeliene au „răpit” șase persoane aflate la bordul ambarcațiunii Lina al-Nabulsi, ultima dintr-un grup de peste 50 de vase care au plecat săptămâna trecută din portul turcesc Marmaris, cu destinația Gaza. Scopul declarat al flotilei era de a sparge blocada impusă de Israel asupra enclavei palestiniene, o blocadă pe care organizațiile internaționale o consideră ilegală și care sufocă populația civilă.
Ministerul de Externe al Israelului a confirmat marți seara că forțele sale au preluat sute de participanți la flotilă și îi transportă în Israel. Un purtător de cuvânt al ministerului a declarat: „O altă flotilă de PR s-a încheiat. Toți cei 430 de activiști au fost transferați pe nave israeliene și se îndreaptă spre Israel, unde vor putea să se întâlnească cu reprezentanții consulari”. Oficialul a calificat efortul drept „o simplă cascadorie de PR”.
Cu toate acestea, organizatorii flotilei susțin că forțele israeliene au început să intercepteze vasele încă de luni, în apele internaționale de lângă coasta Ciprului. Potrivit acestora, soldații israelieni au urcat la bord, au tras cu gloanțe de cauciuc și au răpit participanți. Printre deținuți se numără nouă cetățeni indonezieni, a confirmat miercuri un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Indoneziei. Jakarta a cerut eliberarea imediată a tuturor navelor și a anunțat că „toate canalele diplomatice și măsurile consulare vor fi utilizate pe deplin”.
De asemenea, aproximativ 15 cetățeni irlandezi, inclusiv Margaret Connolly, medic și sora președintelui irlandez Catherine Connolly, se numără printre cei reținuți. Această implicare a unei persoane atât de apropiate de președinția irlandeză a stârnit un val de indignare la Dublin.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Turcia, Spania, Iordania, Pakistan, Bangladesh, Brazilia, Indonezia, Columbia, Libia și Maldivele au denunțat interceptările israeliene drept „încălcări flagrante ale dreptului internațional și ale dreptului internațional umanitar”. Statele Unite, în schimb, au impus sancțiuni asupra a patru activiști pentru implicarea lor în flotilele care au încercat să ajungă în Gaza, acuzându-i, fără dovezi, că acționează „în sprijinul Hamas”.
Aceasta nu este prima dată când participanții la flotilele pentru Gaza recurg la greva foamei. În trecut, activiști pro-palestinieni deținuți în Marea Britanie au participat la o grevă a foamei de mai multe luni, care a început anul trecut și a dus la efecte grave asupra sănătății. Acum, cei 87 de activiști răpiți de Israel urmează aceeași cale, sperând să atragă atenția asupra situației disperate din Gaza și asupra deținerii ilegale a miilor de palestinieni.
Contextul este unul extrem de tensionat. Blocada israeliană asupra Fâșiei Gaza, impusă din 2007, a fost descrisă de Națiunile Unite drept o „pedeapsă colectivă” care încalcă dreptul internațional. În ultimele luni, după escaladarea conflictului din octombrie 2023, situația umanitară s-a deteriorat catastrofal. Aproximativ 2,3 milioane de oameni trăiesc fără acces suficient la apă, hrană, medicamente și electricitate. Flotilele de ajutor, deși adesea blocate sau interceptate, rămân una dintre puținele încercări ale societății civile de a sparge această blocadă.
Israelul, la rândul său, consideră aceste flotile drept provocări politice și o amenințare la adresa securității sale. Oficialii israelieni susțin că orice ajutor pentru Gaza trebuie să treacă prin canalele oficiale și să fie inspectat pentru a preveni introducerea de arme. Cu toate acestea, criticii subliniază că blocada este folosită ca instrument de presiune politică și că ajutorul umanitar nu ar trebui să fie condiționat de considerente de securitate.
Greva foamei declanșată de cei 87 de activiști este un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională. Aceasta readuce în atenție nu doar soarta prizonierilor palestinieni, ci și modul în care Israelul tratează activiștii străini care încearcă să ofere ajutor umanitar. Organizațiile pentru drepturile omului au cerut eliberarea imediată a tuturor deținuților și o anchetă independentă asupra interceptării flotilei.
Pe măsură ce greva foamei continuă, starea de sănătate a activiștilor se va deteriora, punând presiune pe guvernele lor să intervină. Irlanda, Indonezia și alte țări au cerut deja acces consular și eliberarea cetățenilor lor. Rămâne de văzut dacă presiunea diplomatică va fi suficientă pentru a determina Israelul să își schimbe poziția.
De ce este important:
Acest incident subliniază încă o dată eșecul comunității internaționale de a proteja dreptul la ajutor umanitar și de a pune capăt blocadei ilegale asupra Fâșiei Gaza. Greva foamei activiștilor răpiți nu este doar un act de disperare, ci și o acuzație puternică la adresa unui sistem care permite detenția arbitrară și încălcarea libertății de navigație. În plus, solidaritatea exprimată cu cei peste 9.500 de prizonieri palestinieni deținuți fără acuzații sau proces echitabil scoate la lumină o criză a drepturilor omului care este adesea ignorată. Fără o reacție fermă din partea organismelor internaționale, astfel de acțiuni riscă să devină o normă, iar suferința civililor din Gaza să se adâncească și mai mult.
