Marți, în cadrul unui briefing de presă de la Beijing, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a respins ferm extinderea campaniei de presiune a SUA, cerând încetarea imediată a măsurilor unilaterale. „Cooperarea dintre China și Iran s-a desfășurat întotdeauna în cadrul dreptului internațional și nu ar trebui să fie interferată sau perturbată”, a subliniat Lin. El a reiterat opoziția fermă a Chinei față de sancțiunile ilegale unilaterale, afirmând că Beijingul va lua „toate măsurile necesare pentru a-și apăra ferm drepturile și interesele”.
Aceste declarații vin la aproape șase luni de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, în timp ce Washingtonul introduce noi penalități asupra entităților, inclusiv a mai multor companii din China. De asemenea, SUA au extins amenințările cu sancțiuni secundare, îndemnând guvernele din întreaga lume să se alăture campaniei economice. Întrebat luni dacă băncile chineze vor fi vizate de noile penalități, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat: „Nimeni nu este deasupra razei de acțiune a sancțiunilor americane”.
China a susținut constant un armistițiu, insistând că sancțiunile nu vor rezolva conflictul. Beijingul rămâne un client cheie pentru petrolul iranian și este direct afectat de blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută vitală pentru transportul de țiței. Iranul a suportat sancțiuni timp de decenii, folosind rețele financiare internaționale complexe pentru a evita restricțiile. Înainte de război, Teheranul continua să exporte milioane de barili de petrol, în principal către China.
În contextul celei mai recente mișcări a SUA, unii analiști consideră că amenziile de a sancționa entități chineze pentru comerțul cu Iranul sunt puțin probabil să se materializeze. Trita Parsi, vicepreședinte executiv al Quincy Institute for Responsible Statecraft din Washington, a explicat pentru Al Jazeera că există obstacole diplomatice și legale semnificative. „Dacă SUA ar ataca acum China, la doar câteva săptămâni înainte de vizita președintelui Xi Jinping la Washington, mi se pare puțin probabil”, a spus Parsi. El a subliniat că Washingtonul se confruntă cu fricțiuni considerabile pe ambele fronturi.
Diplomatic, Parsi a evidențiat că Beijingul a contribuit la evitarea unei crize economice severe în timpul războiului, prin oprirea achizițiilor de petrol în momentul în care prețurile au crescut, reducând cererea și menținând țițeiul sub 100 de dolari pe baril pentru perioade îndelungate. „Au făcut acest lucru pentru că obiectivul Chinei era să se asigure că această criză nu va provoca o recesiune globală, care ar fi fost dăunătoare pentru China”, a explicat Parsi, sugerând că această mișcare a scutit indirect Washingtonul de un șoc energetic care ar fi afectat economia americană.
În plus, Beijingul este puțin probabil să accepte atacuri asupra companiilor sau intereselor sale economice fără a reacționa. „Suspectez că vom vedea multă rezistență din partea chinezilor dacă SUA va începe să atace companiile chineze”, a adăugat Parsi.
Separat, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iran-China, Majidreza Hariri, a criticat și el politicile americane, avertizând că Washington a intrat într-un război economic cu Teheranul. „Ce a spus Trump face clar că a intrat într-un război economic cu noi și consideră aceasta o nouă fază a războaielor militare și de securitate!” a scris Hariri pe X. „Cu această logică, toate țintele economice ale Americii și partenerii săi din întreaga lume, și în special din regiune, sunt considerate ținte militare ale inamicului și sunt vizabile!”
Aceste evoluții subliniază complexitatea relațiilor internaționale și riscul unei escaladări economice care ar putea avea consecințe globale. China, ca putere economică majoră, își afirmă dreptul de a-și proteja interesele, în timp ce SUA încearcă să-și extindă influența prin sancțiuni. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste tensiuni, dar este clar că Beijingul nu va rămâne pasiv în fața presiunilor externe.
De ce este important:
Această situație este crucială pentru înțelegerea echilibrului de putere global și a modului în care sancțiunile economice devin un instrument central în politica internațională. Poziția Chinei de a-și apăra interesele comerciale, chiar și în fața presiunilor americane, ar putea remodela alianțele și strategiile economice la nivel mondial. De asemenea, impactul asupra pieței petroliere și a stabilității economice globale este semnificativ, iar deciziile luate de marile puteri în acest conflict vor influența direct viața cetățenilor din întreaga lume, de la prețul energiei până la securitatea economică. Monitorizarea acestor evoluții este esențială pentru a anticipa posibilele crize sau oportunități în relațiile internaționale.
