Ministrul nepalez al Energiei, Biraj Bhakta Shrestha, a declarat că echipele care lucrează la tunelurile inundate se confruntă cu numeroase obstacole. „Căutările și salvările continuă în tuneluri, în ciuda geografiei dificile, a condițiilor meteorologice nefavorabile și a lipsei de conectivitate”, a spus el pentru AFP. Pe partea chineză, salvatorii se luptă cu noroiul adânc, vremea rea și riscul de alunecări de teren suplimentare, care au încetinit operațiunile în defileul îngust. Din clădirea vamală cu cinci etaje de la Gyirong, cândva principalul punct de trecere terestră dintre China și Nepal, nu a mai rămas nimic. Muncitorii sapă cu lopeți, excavatoare și radar de pătrundere în sol pentru a recupera persoanele dispărute.
În acest context, Nepalul a cerut activarea unui mecanism internațional de urgență pentru climă, care nu a fost încă testat. Guvernul de la Kathmandu a solicitat Fondului pentru Pierderi și Daune, înființat în 2022 sub egida Națiunilor Unite pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare „deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice”, să acopere o parte din costurile uriașe ale inundațiilor. ONU a lansat un apel pentru 50 de milioane de dolari, necesare pentru a ajuta peste 84.000 de persoane, subliniind că distrugerile fac ca livrarea ajutoarelor să fie o provocare imensă.
Miercuri, ministrul de Externe al Nepalului, Shisir Khanal, a subliniat rolul marilor emitenți de gaze cu efect de seră, care au o „responsabilitate istorică de a compensa națiunile vulnerabile precum Nepalul”. El a adăugat că guvernul a depus oficial o „scrisoare formală de cerere de compensație climatică” către partenerii internaționali. Deși cauza exactă a prăbușirii ghețarului este încă în curs de investigare, experții atrag atenția că frecvența și amploarea inundațiilor provocate de ghețari au crescut pe măsură ce temperaturile globale au urcat. Un studiu al Națiunilor Unite arată că astfel de inundații au devenit de aproape cinci ori mai frecvente din 1950.
Manjeet Dhakal, consilier principal al Grupului Țărilor celor Mai Puțin Dezvoltate din cadrul ONU pentru schimbări climatice, consideră că comunitatea globală are responsabilitatea de a acoperi costurile dezastrelor care lovesc națiunile în curs de dezvoltare, precum Nepalul, și că fondul ar trebui să accepte cererea. Țările afectate de astfel de dezastre sunt forțate să redirecționeze bani destinați sănătății, educației și dezvoltării, a explicat el pentru Al Jazeera. „Există multe cazuri în care țările vulnerabile își suportă propriile costuri”, a spus Dhakal. Inundația „nu a fost cauzată de ceea ce a făcut Nepalul în trecut sau în prezent”, a subliniat el, adăugând: „Aici intervine responsabilitatea mai mare a comunității globale”.
Fondul ONU are resurse limitate. Site-ul său arată că a primit doar aproximativ 631 de milioane de dolari din cele 822 de milioane promise de statele contribuitoare de la înființare și nu a cheltuit încă nimic din această sumă. Cu toate acestea, Dhakal a spus că și o „sumă simbolică” ar putea servi drept „lecție inspiratoare pentru fond, pentru a justifica scopul pentru care a fost creat”.
Reporterul Al Jazeera, Nicolas Haque, care transmite dintr-o mănăstire budistă transformată în adăpost la Kathmandu, a relatat că refugiații abia încep să proceseze trauma catastrofei. „Sunt oameni care meditează, se roagă, și sunt copii. Pare că viața a revenit la normal”, a spus Haque. „Dar să nu vă înșelați: am vorbit cu unii dintre copiii de aici. Au pierdut totul. Și-au pierdut familiile, casele, părinții.” Aproximativ 200 de persoane au fost aduse cu elicopterul la acest loc sfânt, cunoscut sub numele de Mănăstirea Galbenă, unde medici și voluntari le-au acordat îngrijiri. Haque a vorbit cu un voluntar care a pus la dispoziție desene pentru ca copiii să-și exprime sentimentele. „Toți și-au pus abțibildurile pe «fericit»”, a spus el. „De ce? Motivul, a explicat voluntarul, este că emoțiile copiilor rămân suprimate atât de curând după criză”, a notat Haque. „Ce mi-a spus acest voluntar este că, în zilele, lunile sau anii care vor urma, inundațiile se vor deschide, la fel cum se deschid inundațiile în Himalaya, iar emoțiile vor ieși la suprafață.”
De ce este important:
Această tragedie subliniază impactul devastator al schimbărilor climatice asupra comunităților vulnerabile din Himalaya, unde topirea accelerată a ghețarilor crește riscul de inundații catastrofale. Ea scoate în evidență inegalitatea climatică: țările care au contribuit cel mai puțin la încălzirea globală suportă cele mai mari pierderi. Cererea Nepalului de compensație prin Fondul pentru Pierderi și Daune reprezintă un test crucial pentru solidaritatea internațională și pentru mecanismele de justiție climatică. În plus, numărul mare de dispăruți și dificultățile de salvare arată nevoia urgentă de investiții în sisteme de alertă timpurie și infrastructură rezistentă la climă, precum și de cooperare transfrontalieră eficientă în gestionarea dezastrelor.
