Totul se petrece pe fundalul unui val tot mai mare de critici internaționale la adresa Israelului, din cauza războiului devastator din Gaza, un conflict pe care mulți îl descriu drept genocid. În timp ce Federația Bosnia și Herțegovina, cealaltă entitate majoră a țării, cu sediul la Sarajevo, s-a alăturat vocilor care condamnă acțiunile Israelului, Republika Srpska a ales o cu totul altă direcție. De la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023, sprijinul pentru Israel în această entitate a fost nu doar vizibil, ci și zgomotos.
Milorad Dodik, fostul președinte al entității și liderul său efectiv, a fost un susținător vocal al Israelului, poziționând Republika Srpska drept un aliat cheie al statului evreu în Balcani. La scurt timp după izbucnirea războiului, Dodik a declarat că Republika Srpska sprijină pe deplin dreptul Israelului la autoapărare, iar Palatul Republicii din Banja Luka a fost iluminat în culorile drapelului israelian, un gest simbolic greu de trecut cu vederea.
Dodik, care anul trecut a fost înlăturat din funcție și interzis să dețină orice funcție politică timp de șase ani, după ce a fost condamnat pentru refuzul de a se conforma deciziilor înaltului reprezentant internațional însărcinat cu supravegherea acordului de pace care a pus capăt războiului din anii '90, nu pare deloc descurajat. Dimpotrivă, el continuă să meargă pe linia sa, inclusiv în ceea ce privește opoziția față de recunoașterea internațională a Palestinei. În august 2025, Dodik a declarat tranșant că „un stat care nu există în realitate nu poate fi recunoscut în mod legal”.
La ceremonia de deschidere a biroului de la Banja Luka, Dodik a ținut un discurs în care a subliniat legăturile politice și istorice dintre poporul sârb și cel evreu, vorbind despre „suferințele” lor similare. „Am demonstrat că putem, în condiții imposibile și într-un mediu care, istoric vorbind, este ostil, să ne păstrăm identitatea și cuvântul nostru sfânt, care este libertatea”, a spus Dodik, într-o retorică menită să sublinieze o solidaritate profundă, dar care, în contextul actual, sună cel puțin provocator.
Ambasadoarea Israelului în Bosnia și Herțegovina, Galit Peleg, a declarat că biroul de la Banja Luka are ca scop conectarea mediilor de afaceri și promovarea „cooperării investiționale” între cele două părți, fără a oferi însă detalii concrete. Un detaliu interesant a fost însă remarca sa la adresa protestelor pro-palestiniene de la Sarajevo. „Într-o perioadă de proteste și amenințări la Sarajevo, biroul președintelui Milorad Dodik ne-a oferit o clădire frumoasă în Banja Luka”, a spus Peleg, sugerând o comparație între atmosfera din capitală și cea din Banja Luka, unde sprijinul pentru Israel este necondiționat.
Dodik a anunțat, de asemenea, că Republika Srpska va crea un program de sprijin pentru noile tehnologii din Israel, fără a dezvălui însă detalii. În mod similar, autoritățile entității au tot vehiculat posibilitatea unor investiții israeliene semnificative, dar fără să ofere informații concrete. În spatele acestor declarații vagi se află însă o realitate economică sumbră. Republika Srpska se confruntă cu probleme financiare serioase, inclusiv o datorie tot mai mare, iar analiștii văd această apropiere de Israel ca pe o posibilă strategie de a găsi resurse financiare.
Davor Gjenero, un analist din Zagreb cu o vastă experiență în politica Balcanilor de Vest, consideră că deschiderea biroului va oferi autorităților din Republika Srpska o oportunitate de a-și atenua problemele financiare. „Republika Srpska se confruntă cu un fel de faliment, iar orice fel de activitate economică cu Israelul poate fi parte a strategiei sale de a aborda această problemă”, a explicat Gjenero. El a atras însă atenția asupra unei legături mai periculoase: conexiunea dintre politicile lui Dodik și cele ale președintelui sârb Aleksandar Vučić. Această alianță, spune Gjenero, ar putea fi un semnal al unor „procese centrifuge” care amenință unitatea și suveranitatea Bosniei și Herțegovinei.
Cooperarea tot mai strânsă dintre Republika Srpska și Israel, coroborată cu relațiile în creștere dintre Serbia și Israel, în special în sectorul militar, ar putea amplifica tensiunile deja existente în Bosnia. Gjenero avertizează că „orice activitate” a Republika Srpska „fără coordonare cu Sarajevo poate fi o problemă serioasă pentru Bosnia și Herțegovina în dialogul său cu Uniunea Europeană”, în contextul în care țara aspiră la aderare. Mai mult, el subliniază că „orice fel de consolidare a lui Dodik este periculoasă pentru relațiile dintre Sarajevo și Banja Luka și pentru relațiile interne din Bosnia și Herțegovina”.
Președintele biroului este Amir Gross Kabiri, un om de afaceri și investitor israelian care a devenit în ultimii ani una dintre cele mai proeminente figuri din viața economică și politică a Bosniei. El a devenit cunoscut publicului larg după ce compania sa, o subsidiară a M.T. Abraham Group, un conglomerat internațional, a semnat în 2020 un contract pentru închirierea facilităților fostului gigant aluminiu din Mostar, Aluminij. Această implicare a fost deja controversată, iar noul său rol la conducerea biroului de la Banja Luka nu face decât să adâncească semnele de întrebare.
Ana Trisic Babic, directoarea interimară a Oficiului pentru Cooperare Internațională al Republika Srpska, a declarat după semnarea acordului că entitatea și Israelul „întrețin de mult timp relații de prietenie”, pe care le-a legat de „experiențele istorice ale celor două popoare și provocările cu care se confruntă”. Ea a adăugat că autoritățile din Republika Srpska consideră sprijinul primului ministru israelian Benjamin Netanyahu pentru deschiderea biroului drept o confirmare a acestor relații. Este o declarație care arată clar că această apropiere nu este doar una economică, ci are și o puternică dimensiune politică, cu implicații care depășesc cu mult granițele Bosniei.
De ce este important:
Această deschidere a biroului israelian la Banja Luka nu este doar un eveniment diplomatic minor, ci un simptom al unor tensiuni mai profunde care macină Bosnia și Herțegovina. Ea vine într-un moment în care Israelul este izolat internațional pentru acțiunile sale din Gaza, iar sprijinul deschis al Republika Srpska, condusă de un lider condamnat și sancționat, subminează poziția oficială a statului bosniac și eforturile sale de a adera la UE. Mai grav, această mișcare întărește tabăra care urmărește dezmembrarea Bosniei, oferind o platformă economică și politică unui lider care a promovat constant retorica secesionistă. Pentru stabilitatea Balcanilor de Vest, această alianță emergentă între Banja Luka, Belgrad și Israel este un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat, mai ales într-un context european deja fragilizat de crize multiple.
