Contextul conflictului: de zeci de ani, haredim beneficiază de o scutire de la serviciul militar, acordată inițial pentru a permite tinerilor să studieze în școli talmudice (yeshiva). În timp, această excepție a devenit o sursă majoră de nemulțumire în societatea israeliană. În 2024, Curtea Supremă a Israelului a declarat că scutirea este neconstituțională și a ordonat guvernului să înceapă recrutarea haredim. Decizia a fost amânată de mai multe ori, dar în martie 2025, termenul limită a expirat, iar autoritățile au început să emită ordine de încorporare.
Protestele de luni au fost declanșate de arestarea lui Yosef Friedman, un tânăr de 22 de ani care a refuzat să se prezinte la recrutare. Poliția a încercat să îl rețină, dar sute de susținători au blocat drumurile și au aruncat cu pietre. Forțele de ordine au răspuns cu tunuri de apă și grenade cu gaze lacrimogene. Cel puțin 15 persoane au fost rănite, iar 30 au fost arestate. Liderii comunității haredice au denunțat acțiunile poliției ca fiind „o încălcare a libertății religioase” și au promis că vor continua rezistența.
Pe de altă parte, oficialii militari și politicieni laici susțin că recrutarea haredim este esențială pentru securitatea națională, mai ales în contextul războiului din Gaza și al tensiunilor cu Iranul. „Nu putem permite ca o parte a populației să fie scutită de îndatoririle cetățenești”, a declarat ministrul Apărării, Yoav Gallant. „Armata are nevoie de toți soldații disponibili.”
Comunitatea ultra-ortodoxă, care reprezintă aproximativ 13% din populația Israelului, consideră că studiul Torei este la fel de important ca serviciul militar. Liderii lor spirituali au emis o interdicție religioasă (herem) împotriva înrolării, iar tinerii care se prezintă la recrutare sunt stigmatizați. Această tensiune a dus la proteste violente în trecut, dar amploarea actuală este fără precedent.
Analiștii politici subliniază că această criză amenință stabilitatea coaliției de guvernare, care include partide ultra-ortodoxe. Premierul Benjamin Netanyahu se află într-o poziție dificilă: pe de o parte, trebuie să respecte decizia Curții Supreme, pe de altă parte, nu poate aliena susținătorii religioși. În plus, există temeri că o recrutare forțată ar putea duce la o scindare în cadrul societății israeliene.
Pe termen lung, această dispută reflectă o problemă mai profundă: identitatea statului Israel. Este un stat evreiesc democratic sau un stat halachic (bazat pe legea religioasă)? Tensiunile dintre laici și religioși nu sunt noi, dar conflictul privind recrutarea le aduce la suprafață cu o forță nemaivăzută.
În timp ce protestele continuă, armata israeliană a anunțat că va intensifica eforturile de recrutare, inclusiv prin sancțiuni penale pentru refuzul de a se prezenta. Comunitatea haredică, la rândul ei, organizează proteste masive și blocaje de drumuri. Este de așteptat ca situația să escaladeze în următoarele săptămâni, mai ales dacă guvernul va încerca să aresteze lideri religioși.
De ce este important:
Acest conflict nu este doar o simplă dispută administrativă, ci o criză care atinge însăși esența democrației israeliene și a echilibrului dintre stat și religie. Modul în care va fi gestionată această problemă va avea consecințe profunde asupra coeziunii sociale, securității naționale și viitorului politic al Israelului. În plus, ea reflectă tensiuni similare din alte societăți în care comunități religioase cer excepții de la legile generale. Urmărirea acestui subiect este esențială pentru înțelegerea dinamicii din Orientul Mijlociu și a provocărilor cu care se confruntă statele multiconfesionale.
