Anefis fusese capturat pe 4 iulie de o coaliție eterogenă formată din separatiști tuaregi și luptători ai grupării Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), afiliată Al-Qaida. Aceasta a fost una dintre cele mai recente lovituri simultane asupra pozițiilor armatei maliene, într-un val de violență care a cuprins mai multe regiuni ale țării. După aproape o săptămână de lupte intense, armata a anunțat că a recâștigat controlul asupra orașului, dar prețul plătit a fost unul extrem de ridicat.
Contextul regional este unul exploziv. Mali se confruntă de peste un deceniu cu o criză de securitate, politică și umanitară, iar armata, aflată la putere după o lovitură de stat, încearcă să facă față unei insurgențe multiple. Pe de o parte, JNIM controlează vaste teritorii rurale, iar pe de altă parte, Frontul de Eliberare Azawad (FLA), condus de tuaregi, luptă pentru înființarea unui stat independent în nordul Mali. Deși în mod normal sunt adversari, cele două grupări – sau predecesoarele lor – au colaborat ocazional împotriva inamicului comun: guvernul de la Bamako și aliații săi, inclusiv paramilitarii ruși.
Această alianță fragilă s-a dovedit letală. În aprilie, o serie de atacuri coordonate au vizat mai multe ținte din Mali, inclusiv capitala, iar ministrul Apărării, Sadio Camara, a fost ucis. Atunci, luptătorii au declarat chiar o „asediere” asupra Bamako-ului. Acum, pierderile suferite de armată la Anefis arată că rebelii sunt departe de a fi înfrânți, iar strategia de recucerire a teritoriilor pierdute este una costisitoare.
Generalul Dao a vorbit despre „pierderi materiale și umane grele” de ambele părți, dar a subliniat determinarea armatei de a continua lupta. Cu toate acestea, FLA a anunțat că a pierdut unii dintre cei mai buni luptători ai săi, dar a provocat „cele mai mari pierderi materiale și umane din istoria lor în regiune”. Un joc al cifrelor și al propagandei, care ascunde o realitate sumbră: războiul din Mali nu are un sfârșit la vedere.
Pe lângă violențele directe, situația umanitară se deteriorează. Sute de mii de oameni au fost strămutați, iar accesul la ajutoare este limitat din cauza insecurității. Comunitatea internațională privește cu îngrijorare, dar intervențiile sunt fragmentate. Rusia, prin intermediul paramilitarilor, sprijină regimul militar malian, în timp ce fostul aliat francez s-a retras. Algeria, vecină, a restabilit recent relațiile diplomatice cu Mali, dar tensiunile rămân.
Anefis este doar un nume pe harta unui conflict mai amplu, care implică interese geopolitice, resurse și identități etnice. Pentru soldații malieni, fiecare recucerire este o victorie cu preț de sânge. Pentru civili, este o continuare a coșmarului. În timp ce generalul Dao deplânge „martirii”, familiile lor plâng în tăcere, iar țara se întreabă cât va mai dura acest război fără sfârșit.
De ce este important:
Acest incident subliniază fragilitatea securității în Sahel și costul uman al conflictelor care implică multiple facțiuni armate. Pierderile suferite de armata maliană arată că, în ciuda sprijinului extern, lupta împotriva insurgenței este departe de a fi câștigată. În plus, cooperarea dintre separatiști și grupări jihadiste, deși temporară, reprezintă o amenințare majoră la adresa stabilității regionale. Pentru România și Europa, instabilitatea din Mali poate genera valuri migratorii și riscuri de securitate, ceea ce face ca această știre să fie relevantă dincolo de granițele Africii.
