Contextul acestei recomandări este complex. De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, sportivii din Rusia și Belarus au fost supuși unor restricții severe. La Jocurile Olimpice de la Paris 2024 și la cele de iarnă de la Milano Cortina 2026, aceștia au putut participa doar ca neutri, după ce au fost verificați pentru a se asigura că nu sprijină conflictul. Rezultatul? Doar 32 de sportivi din cele două țări au concurat la Paris, câștigând cinci medalii, dintre care una de aur – la trambulină, pentru Belarus. Acum, CIO spune că „participarea sportivilor la competiții internaționale nu ar trebui limitată de acțiunile guvernelor lor, inclusiv implicarea într-un război sau conflict”.
Această declarație reprezintă o schimbare de ton față de poziția dură adoptată în 2022. Atunci, CIO a recomandat excluderea Rusiei și Belarusului de la competiții, iar federațiile sportive internaționale au urmat rapid acest sfat. Cu toate acestea, pe măsură ce războiul continuă, presiunile pentru revenirea la normalitate au crescut. Mulți oficiali sportivi susțin că sportivii nu ar trebui să plătească pentru deciziile politice ale liderilor lor. Alții, însă, subliniază că Belarusul este un aliat cheie al Rusiei și că regimul lui Aleksandr Lukașenko a facilitat invazia, permițând trupelor ruse să folosească teritoriul belarus.
Un obstacol major pentru revenirea Rusiei este ancheta în curs a Agenției Mondiale Antidoping (WADA) privind implicarea oficialului antidoping rus Veronika Loginova în recente scandaluri de dopaj. CIO a menționat că „ia notă cu îngrijorare” de informațiile investigate de WADA, fără a numi direct persoana implicată. Aceasta amintește de scandalurile de dopaj sistemic din Rusia, care au dus la excluderea țării de la Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020 și de la alte competiții majore. Până când WADA nu va clarifica situația, Rusia rămâne sub suspiciune.
În plus, Comitetul Olimpic Rus (ROC) este suspendat din octombrie 2023 pentru că a încorporat organizații sportive regionale din teritoriile ucrainene ocupate ilegal. CIO a declarat că, deși au avut loc „schimburi constructive” cu ROC, suspendarea rămâne în vigoare până când Comisia pentru Afaceri Juridice a CIO va finaliza revizuirea. Aceasta este o problemă sensibilă, deoarece recunoașterea organizațiilor sportive din Crimeea și Donbas ar echivala cu legitimarea anexării ilegale.
Recomandarea privind Belarusul, însă, pare să meargă mai departe. CIO subliniază că perioada de calificare pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028 „începe în această vară”. Acest lucru sugerează că oficialii olimpici doresc să evite ca sportivii belaruși să fie penalizați pe termen lung. Dar critici precum fostul campion olimpic la înot, Alexander Popov, consideră că „neutralitatea” este o ficțiune: „Un sportiv care concurează sub steagul Belarusului, în timp ce țara sa sprijină un război de agresiune, nu poate fi considerat neutru. Este o insultă la adresa victimelor”.
Pe de altă parte, susținătorii deciziei CIO argumentează că sportul trebuie să rămână apolitic. „Nu putem pedepsi sportivii pentru că s-au născut într-o anumită țară”, a declarat un purtător de cuvânt al Asociației Federale de Atletism din Belarus. „Mulți dintre ei s-au opus public războiului și au fost persecutați acasă. Să îi forțăm să concureze ca neutri este o dublă pedeapsă”.
Impactul acestei recomandări va fi resimțit imediat în competițiile internaționale. Federațiile sportive, precum cele de atletism, gimnastică sau natație, vor decide acum dacă urmează sfatul CIO. Unele, precum Federația Internațională de Gimnastică, au anunțat deja că vor permite sportivilor belaruși să concureze sub drapel național, cu condiția să nu existe sancțiuni specifice. Altele, cum ar fi World Athletics, rămân prudente și așteaptă evoluțiile.
În plan geopolitic, această mișcare a CIO poate fi interpretată ca o încercare de a detensiona relațiile cu Moscova și Minsk, în contextul în care războiul din Ucraina pare să intre într-un impas. Unii analiști consideră că este o concesie făcută pentru a menține dialogul cu comitetele olimpice din aceste țări, în timp ce alții o văd ca pe o cedare în fața presiunilor politice. „CIO încearcă să-și salveze principiul universalității, dar riscă să fie acuzat de ipocrizie”, scrie jurnalistul sportiv francez Jean-Philippe Leclaire. „Cum poți spune că sportul este separat de politică, când tocmai ai exclus Rusia pentru acțiunile guvernului său?”
Pentru sportivii belaruși, vestea este una mixtă. Pe de o parte, ei vor putea concura din nou sub propriul steag, ceea ce le oferă un sentiment de apartenență și mândrie națională. Pe de altă parte, rămân sub umbra regimului Lukașenko, iar participarea lor poate fi folosită propagandistic de către autorități. „Nu vreau să fiu un pion politic”, a declarat o gimnastă belarusă care a cerut anonimatul. „Vreau doar să concurez și să fac ceea ce iubesc. Dar știu că orice fac, voi fi folosită de cineva”.
În concluzie, recomandarea CIO de a ridica restricțiile pentru Belarus este un pas important, dar nu lipsit de controverse. Ea deschide calea pentru o posibilă reintegrare treptată a Rusiei, dar depinde de evoluțiile anchetei WADA și de atitudinea federațiilor sportive. Rămâne de văzut dacă această decizie va fi urmată de o relaxare similară pentru sportivii ruși sau dacă va rămâne o excepție. Cert este că lumea sportului se confruntă din nou cu întrebarea fundamentală: cât de mult poate fi separată competiția de contextul politic?
