Wei Fenghe a ocupat funcția de ministru al apărării între 2018 și 2023, fiind înlocuit de Li Shangfu, care a rezistat doar câteva luni în funcție înainte de a dispărea din viața publică. Li a fost demis în octombrie 2023, iar în 2024 ambii au fost excluși din Partidul Comunist, un semn clar că soarta lor era pecetluită. Cariera lui Li a fost strâns legată de ramura de rachete și achiziții a Armatei Populare de Eliberare, iar Statele Unite îl sancționaseră anterior pentru achiziționarea de echipament militar rusesc. Această condamnare vine în contextul în care, în ianuarie, cel mai înalt general al Chinei și întreaga conducere militară au fost înlăturați, iar Comisia Militară Centrală, care odinioară avea 11 membri, acum are un singur membru în afară de Xi Jinping.
Campania anticorupție a lui Xi, lansată acum mai bine de un deceniu, a fost prezentată oficial ca o luptă împotriva corupției endemice, dar analiștii subliniază că aceasta a servit și ca un instrument de eliminare a rivalilor politici și de consolidare a loialității în rândul elitei. Sentințele de moarte cu suspendare nu sunt o noutate în China – ele implică de obicei comutarea pedepsei după doi ani de detenție, dacă condamnatul dă dovadă de bună purtare, transformându-se în închisoare pe viață. Cu toate acestea, aplicarea lor unor foști miniștri ai apărării este un semnal puternic că nimeni, indiferent de rang, nu este mai presus de lege – sau de voința liderului suprem.
Succesorul lui Li, Dong Jun, continuă să servească drept ministru al apărării, dar experții observă că nu a fost numit în Comisia Militară Centrală, o numire standard pentru oricine ocupă această funcție. Aceasta sugerează o centralizare și mai mare a puterii în mâinile lui Xi, care controlează direct armata și partidul. În timp ce oficial, campania vizează corupția, efectele sale politice sunt profunde: eliminarea oricărei opoziții potențiale și crearea unui sistem în care loialitatea față de Xi este singura cale de supraviețuire.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Organizațiile pentru drepturile omului au criticat dur sentințele, considerându-le o încălcare a principiilor unui proces echitabil. China, la rândul său, a respins criticile, afirmând că sistemul judiciar este independent și că lupta împotriva corupției este o prioritate națională. Cu toate acestea, cazurile lui Wei și Li sunt departe de a fi izolate – sute de oficiali de rang înalt au fost anchetați și condamnați în ultimii ani, iar lista continuă să crească.
Pentru cetățenii chinezi, aceste evenimente sunt adesea privite cu un amestec de teamă și aprobare. Pe de o parte, corupția este o problemă reală care afectează viața de zi cu zi, iar măsurile dure sunt văzute ca necesare. Pe de altă parte, există o neliniște crescândă cu privire la concentrarea excesivă a puterii și la lipsa de transparență. În timp ce Xi Jinping își consolidează poziția, rămâne de văzut dacă această campanie va duce la o guvernare mai curată sau doar la o mai mare subordonare față de un singur om.
De ce este important:
Această știre nu este doar despre doi foști miniștri, ci despre însăși natura regimului politic din China. Condamnările arată că lupta anticorupție a lui Xi Jinping a devenit un instrument de eliminare a potențialilor rivali și de centralizare a puterii. Pentru observatorii internaționali, este un semnal că nicio poziție, oricât de înaltă, nu oferă imunitate în fața voinței liderului suprem. De asemenea, subliniază fragilitatea instituțiilor chineze, care sunt din ce în ce mai mult subordonate unui singur om. În contextul tensiunilor geopolitice globale, aceste evoluții interne pot avea impact asupra politicii externe a Chinei și asupra relațiilor sale cu alte state.
