Chile găzduiește aproximativ 500.000 de palestinieni și descendenți ai acestora, o comunitate activă politic, economic și cultural. Mulți dintre ei au sosit la începutul secolului XX, fugind de persecuțiile din Imperiul Otoman, iar apoi după înființarea statului Israel în 1948, valuri succesive au întărit această prezență. Astăzi, ei sunt bine integrați în societatea chiliană, dar păstrează un puternic atașament față de cauza palestiniană. De-a lungul timpului, Chile a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai drepturilor palestinienilor în America Latină, iar sub Boric, relațiile diplomatice cu Palestina s-au consolidat, iar condamnările la adresa ocupației israeliene au fost frecvente.
Noul președinte, care a preluat mandatul în martie 2024, provine din aceeași coaliție de stânga ca Boric, dar agenda sa economică și de securitate l-a împins către o poziție mai pragmatică. În discursul său inaugural, a vorbit despre „echilibru” și „dialog”, iar primele sale întâlniri cu diplomați israelieni au fost interpretate ca o deschidere. Decretul prin care s-a aprobat reluarea achizițiilor de armament din Israel, suspendat de Boric după atacurile din Gaza din 2023, a fost picătura care a umplut paharul. Comunitatea palestiniană a simțit că este abandonată.
„Este o trădare a principiilor noastre. Boric ne-a ascultat, acum suntem ignorați”, spune José Salim, președintele Asociației Palestiniene din Santiago. Salim organizează marșuri săptămânale în fața palatului prezidențial, iar sute de persoane, nu doar de origine palestiniană, ci și chilieni solidari, participă. Ei cer retragerea decretului și o poziție fermă împotriva „genocidului din Gaza”, așa cum numesc ei operațiunile militare israeliene.
„Nu este vorba doar de arme. Este vorba despre legitimarea unui regim de apartheid”, adaugă Maria Antonieta, o profesoară universitară al cărei bunic a fost printre primii imigranți palestinieni. Ea subliniază că pentru comunitate, această schimbare de politică nu este un simplu calcul diplomatic, ci o rană deschisă: „Avem rude care mor acolo, copii care sunt bombardați. Cum să ne întoarcem spatele?”
Pe de altă parte, analiștii spun că presiunile economice și comerciale sunt reale. Israelul este un partener important în domeniul tehnologic și al securității. „Chile are nevoie de investiții și de know-how în agricultură și irigații. Noua administrație vrea să atragă capital israelian”, explică profesorul de relații internaționale Carlos Muñoz. În plus, Statele Unite, principalul aliat al Israelului, au exercitat influență discretă, dar constantă. „Boric a putut să fie mai idealist pentru că economia era stabilă. Acum, cu inflația și șomajul, noul președinte trebuie să facă compromisuri”, adaugă el.
Cu toate acestea, comunitatea palestiniană nu este dispusă să cedeze. Au lansat o petiție online care a strâns peste 200.000 de semnături și au cerut o audiență la președinte. Până acum, răspunsul oficial a fost evaziv: „Înțelegem preocupările, dar politica externă trebuie să servească interesul național”. Această replică a inflamat spiritele. „Interesul național nu poate fi construit pe cadavrele palestinienilor”, a declarat deputata de origine palestiniană, Layla Gana, în parlament.
În același timp, Israelul urmărește cu atenție această evoluție. Diplomații israelieni din Santiago s-au arătat încântați de „normalizarea” relațiilor și au oferit programe de cooperare culturală și educațională. Pentru ei, Chile este o țintă strategică în America Latină, unde influența Iranului și a mișcărilor pro-palestiniene este puternică. „Orice slăbire a solidarității cu Palestina este o victorie pentru noi”, a declarat anonim un oficial israelian.
Dar reacțiile nu au întârziat să apară nici la nivel internațional. Organizațiile pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Human Rights Watch, au criticat decizia Chile de a relua achizițiile militare, acuzând că armele ar putea fi folosite încălcând dreptul internațional. La rândul lor, mișcările BDS (Boicot, Desinvestiții și Sancțiuni) au intensificat campaniile împotriva companiilor chiliene care fac afaceri cu Israelul.
Pentru moment, rămâne de văzut cât de departe va merge noul președinte în această apropiere. Alegerile locale din 2025 se apropie, iar comunitatea palestiniană, deși nu este monolitică, are o pondere electorală semnificativă în anumite circumscripții. Presiunea străzii, combinată cu vocea parlamentarilor și a intelectualilor, ar putea determina o reconsiderare. „Nu vom renunța. Palestina nu este doar o cauză politică, este identitatea noastră. Aici, în Chile, am construit o casă, dar inima noastră este acolo”, spune José Salim, în timp ce flutură un steag palestinian.
De ce este important:
Acest conflict dintre comunitatea palestiniană din Chile și noua orientare a politicii externe chiliene ilustrează tensiunile globale dintre realismul diplomatic și principiile morale. Într-o lume în care războiul din Gaza continuă să facă victime, orice schimbare de poziție a unei țări influente precum Chile poate avea efecte de domino asupra altor state latino-americane. De asemenea, relevanța diasporei palestiniene în țări precum Chile demonstrează că lupta pentru recunoașterea drepturilor palestinienilor nu se duce doar în Orientul Mijlociu, ci și în parlamentele și pe străzile din Santiago. Această situație este un test pentru democrația chiliană: cât de mult ascultă guvernul vocea cetățenilor săi și cât de mult cedează presiunilor economice și geopolitice?
