BSB, care reglementează conduita avocaților în Anglia și Țara Galilor, a specificat într-un comunicat că suspendarea interimară intră în vigoare imediat. Măsura vine la doar o săptămână după ce CPI însăși l-a suspendat pe Khan, un procuror care a condus anchete de mare profil împotriva unor figuri-cheie din conflictele din Sudan, Rusia și Orientul Mijlociu.
Karim Khan, în vârstă de 56 de ani, a fost acuzat că ar fi avut un contact sexual neconsensual cu o femeie asistentă. Acuzația a fost raportată pentru prima dată acum mai bine de doi ani, iar Khan a negat categoric orice abatere. „Suspendarea interimară trebuie acum examinată de un Panel de Suspendare Interimară în cadrul unei audieri care va avea loc în următoarele patru săptămâni”, se arată în comunicatul BSB.
Deși două colege au adus inițial acuzațiile la cunoștința organului de supraveghere al CPI, ancheta preliminară a fost închisă după ce femeia implicată a refuzat să depună o plângere oficială, invocând teama de represalii. Acuzațiile au apărut într-un moment extrem de tensionat pentru Khan – exact când solicita mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a ministrului apărării Yoav Gallant, în contextul războiului genocidar al Israelului în Gaza.
Ca răspuns, Statele Unite, care nu recunosc CPI, au sancționat unsprezece angajați ai instanței, inclusiv pe Khan, retrăgându-le vizele americane și blocându-le conturile bancare. Pe 8 iunie, comitetul executiv al CPI l-a suspendat pe Khan după ce o investigație a constatat că a avut o „conduită grav necorespunzătoare” și o „încălcare gravă a îndatoririlor de serviciu”. Avocații lui Khan au respins hotărârea și au promis că o vor contesta.
Khan se retrăsese deja temporar din funcție din mai 2025, în așteptarea rezultatelor unei anchete externe separate lansate de Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Supraveghere Internă (OIOS). În aprilie, anchetatorii ONU au constatat că Khan a avut un „contact neconsensual” cu asistenta sa „în biroul său, la reședința sa privată” și în timpul unei misiuni, potrivit relatărilor Associated Press.
Cu toate acestea, un panel format din trei judecători, selectat de Adunarea Statelor Părți (ASP), organismul de supraveghere al CPI, pentru a evalua legal raportul, l-a respins. Judecătorii au scris că anchetatorii ONU nu au reușit să indice „cărei mărturii a martorilor i-au găsit credibilitate” și nu au „rezolvat inconsistențele narative”.
Conform The Wall Street Journal, CPI a programat un vot pe 24 iulie pentru a decide dacă să-l demită pe Khan din funcție, citând diplomați și documente. Al Jazeera nu a putut verifica imediat acest raport.
Contextul politic al acestui caz este exploziv. Khan nu este doar un procuror oarecare; el a fost motorul unor dosare care au zguduit relațiile internaționale. Cererea sa de mandate de arestare împotriva liderilor israelieni a provocat furia Washingtonului și a Tel Avivului, dar a fost aplaudată de organizațiile pentru drepturile omului. Acum, aceste acuzații personale riscă să submineze toată munca CPI în dosare sensibile, de la crime de război în Sudan până la presupusele atrocități din Ucraina.
Deși Khan se declară nevinovat, consecințele procedurilor disciplinare sunt uriașe. Dacă va fi demis, CPI va rămâne fără un procuror-șef într-un moment în care anchetează simultan conflicte majore – Sudan, Rusia, Palestina, Afganistan. Mai mult, suspendarea de către BSB, organismul britanic, ar putea afecta capacitatea lui Khan de a practica avocatura în Marea Britanie, unde este calificat.
Reacțiile au fost împărțite. Unii susțin că este o vendetă politică orchestrată de cei care se opun anchetelor CPI, alții văd în aceste acuzații o criză reală de integritate. „Dacă acuzațiile sunt adevărate, este o pată de neșters pe CPI”, spune un fost procuror internațional care a dorit să-și păstreze anonimatul. „Dar dacă sunt false, atunci ele sunt o încercare de a discredita cea mai puternică armă a justiției internaționale.”
Ambasadorul american pe lângă CPI, care nu recunoaște instanța, a declarat că suspendarea este „o chestiune internă” dar că „Statele Unite urmăresc cu atenție evoluțiile”. De cealaltă parte, organizația Human Rights Watch a cerut o anchetă transparentă și imparțială.
Procedura BSB prevede ca un panel independent de avocați să decidă, într-o audiere, dacă suspendarea interimară trebuie menținută sau ridicată. În paralel, la Haga, Statele Părți la CPI se pregătesc de votul istoric de pe 24 iulie. Pentru a demite un procuror-șef este nevoie de o majoritate simplă, dar o astfel de mișcare ar fi fără precedent în istoria de 23 de ani a instanței.
Khan, care a preluat funcția în iunie 2021, a fost lăudat pentru energia și viziunea sa, dar și criticat pentru stilul său controversat. A deschis anchete în Ucraina la câteva săptămâni după invazia rusă și a obținut mandate de arestare împotriva lui Vladimir Putin și a comisarului rus pentru drepturile copilului. De asemenea, a relansat ancheta privind crimele de război din Afganistan și a urmărit în justiție lideri din Sudan, precum fostul președinte Omar al-Bashir.
În ciuda realizărilor, acuzațiile de conduită sexuală necorespunzătoare îi umbresc cariera. Fosta asistentă a lui Khan, a cărei identitate nu a fost dezvăluită, ar fi descris un model de comportament abuziv care ar fi inclus apeluri telefonice insistente și întâlniri private nepotrivite. Khan, prin avocații săi, a negat „ferm și categoric” orice încălcare.
Pe măsură ce datele limită se apropie, atenția internațională se concentrează asupra CPI. Dacă va fi demis, succesorul lui Khan va trebui să fie ales rapid, dar procesul ar putea fi lung și politizat. În schimb, dacă va fi exonerat, Khan va reveni cu autoritatea șifonată, dar poate și mai determinat să-și continue mandatul.
De ce este important:
Acest caz este crucial pentru credibilitatea justiției internaționale. CPI, singura curte penală internațională permanentă, se bazează pe încrederea statelor membre și a opiniei publice. Acuzațiile de conduită sexuală necorespunzătoare la cel mai înalt nivel riscă să submineze nu doar cariera lui Karim Khan, ci și legitimitatea întregii instituții. Mai mult, momentul ales – în plină criză umanitară în Gaza și în timp ce CPI anchetează crime de război ale marilor puteri – ridică suspiciuni de manipulare politică. Indiferent de rezultat, acest episod va redefini modul în care funcționează justiția internațională și va testa capacitatea statelor de a proteja independența procurorilor.
