Cifrele sunt cutremurătoare: aproximativ 244.600 de oameni și-au pierdut viața în conflicte anul trecut, față de 187.000 în 2024. Creșterea este dramatică, iar specialiștii atrag atenția că nu vorbim doar despre mai multe conflicte, ci și despre o violență mult mai letală, în special împotriva civililor. „Nu este doar o poveste despre mai multe conflicte, ci și despre niveluri extrem de ridicate de violență letală. Cel mai notabil, vedem o creștere dramatică a violenței împotriva civililor, în special în Sudan”, explică Therése Pettersson, analist senior și manager de proiect la UCDP.
Dintre cele 65 de conflicte, 13 au atins pragul de „război”, definit ca având peste 1.000 de morți pe an pe câmpul de luptă. Războiul dintre Rusia și Ucraina rămâne cel mai sângeros conflict interstatal, fiind responsabil pentru 62% din totalul deceselor legate de lupte: 77.700 de soldați ruși și 14.000 de soldați ucraineni uciși în 2025. Deși părțile beligerante nu publică regulat cifrele pierderilor, cercetătorii de la Uppsala folosesc o gamă largă de surse deschise, inclusiv rețele sociale, pentru a ajunge la aceste estimări.
Al doilea cel mai sângeros conflict a fost războiul dintre Israel și Hamas, cu 14.400 de decese, deși această cifră este în scădere față de anul precedent datorită acordurilor de încetare a focului. Pe locul trei se situează Sudanul, cu 12.200 de morți în luptele dintre forțele guvernamentale și paramilitarii Forțelor de Sprijin Rapid (RSF). Însă Sudanul domină categoric în ceea ce privește violența împotriva civililor: zeci de mii de sudanezi au fost uciși de RSF în masacre, doar după capturarea orașului El Fasher.
Cercetătorii clasifică violența în trei mari categorii. Prima este „violența bazată pe stat”, care include atât războaiele civile interne, cât și războaiele interstatale (între națiuni). Aici, cel puțin una dintre părți este un guvern: de exemplu, Ucraina, Sudanul sau Gaza. A doua categorie este „violența non-statală”, care cuprinde ciocniri între două grupuri, niciunul nereprezentând un stat: de pildă, luptele sectare din Pakistan sau violențele cartelurilor din Mexic. A treia categorie este „violența unilaterală”, care vizează direct civilii, cum ar fi reprimarea protestelor de către guverne sau atacurile grupurilor rebele asupra populației civile.
Un aspect îngrijorător este dublarea numărului conflictelor directe între state: de la patru în 2024, la opt în 2025. Printre acestea se numără războaiele dintre Rusia și Ucraina, Iran și Israel, India și Pakistan, Thailanda și Cambodgia, conflictele Israelului în Siria și Yemen, conflictul de frontieră dintre Afganistan și Pakistan, precum și conflictul din Marea Roșie și Golful Aden dintre SUA și Marea Britanie împotriva houthiștilor yemeniți.
„Vedem o creștere clară a conflictelor între state. Multă vreme, războaiele interstatale au fost relativ rare, dar evoluțiile din ultimii ani indică tensiuni internaționale în creștere și o schimbare a ordinii globale de securitate”, spune Shawn Davies, analist senior la UCDP.
Cercetătorii leagă această escaladare de o schimbare mai amplă în ordinea internațională. „Statele Unite se întorc împotriva ordinii mondiale pe care au construit-o, așa cum se exprimă în Strategia de Securitate Națională din 2025”, notează studiul. „Numărul extrem de mare de conflicte și războaie înregistrate în 2025, în special numărul record de conflicte interstatale, dă credit vocilor tot mai numeroase care susțin că asistăm la sfârșitul Păcii Americane și al ordinii liberale mondiale.”
Întrebată dacă acest lucru înseamnă că războaiele s-au înrăutățit sub administrația Trump, coautoarea Pettersson a precizat: „Datele noastre nu ne permit să stabilim o legătură cauzală directă între schimbările specifice de politică ale SUA și creșterea conflictelor înregistrată în 2025. Ceea ce arată datele este că conflictele interstatale au crescut brusc în ultimul deceniu și au atins cel mai înalt nivel de la Al Doilea Război Mondial. Această tendință precede actuala administrație americană și nu poate fi explicată printr-o singură decizie politică sau printr-un singur lider.”
Oricare ar fi cauzele, cercetătorii avertizează că 2026 nu se anunță a fi mai pașnic decât anul trecut. Datele de până acum arată că tendința de creștere a conflictelor globale va continua, iar lumea pare să intre într-o eră a incertitudinii și a violenței generalizate.
De ce este important:
Acest articol este crucial pentru înțelegerea dinamicii globale actuale, deoarece arată că nu doar percepția noastră, ci și datele obiective confirmă o escaladare fără precedent a conflictelor armate de la Al Doilea Război Mondial. Creșterea numărului de războaie interstatale și a violenței împotriva civililor semnalează o erodare a ordinii internaționale și o posibilă reconfigurare a puterii globale. Pentru cititorii români, aceste informații sunt relevante în contextul geopolitic al Europei de Est, unde războiul din Ucraina continuă să aibă impact direct asupra securității regionale. În plus, tendințele globale pot influența economia, migrația și stabilitatea politică, afectând indirect și România.
