Kazahstanul, al doilea cel mai mare furnizor de petrol al Uniunii Europene, a anunțat joi că a redus producția după ce atacurile cu drone, atribuite Ucrainei, au închis terminalul principal de export de la Marea Neagră. Conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care se întinde pe 1.500 de kilometri prin stepele aride până la portul rusesc Novorossiysk, este vitală pentru economia kazahă. Aici, țițeiul „sour” (cu conținut ridicat de sulf) este încărcat în tancuri, dar portul a devenit o țintă frecventă pentru dronele și rachetele ucrainene, deoarece găzduiește Flota Rusă a Mării Negre, retrasă din Crimeea anexată.
Atacurile, care au început în noiembrie 2025 și s-au intensificat în iulie 2026, au lovit mai multe tancuri care transportau petrol CPC și au deteriorat terminalul marin. Ministerul de Externe de la Astana a reacționat dur, numind aceste acțiuni o „încălcare inacceptabilă” a intereselor economice ale Kazahstanului. „Aceste atacuri sunt menite să destabilizeze comerțul internațional legitim, piețele energetice mondiale și securitatea lanțurilor de aprovizionare”, a declarat ministerul pe 19 iulie. Ucraina a negat implicarea, ambasadorul Viktor Mayko spunând că nu există „nicio dovadă” și că Astana ar trebui să evite „acuzațiile pripite și nefondate”.
Pentru Kazahstan, miza este uriașă. Petrolul și gazele reprezintă aproximativ o cincime din PIB, iar 80% din exporturile de țiței trec prin conducta CPC. „Este o lovitură directă asupra economiei și bugetului”, a explicat analistul regional Daniil Kislov pentru Al Jazeera. În timp ce oficialii se agită, oamenii de rând par resemnați. „Nu mă interesează, pentru că banii oricum nu ajung la mine”, a spus Alzhas, un funcționar bancar din Almaty, care a cerut anonimatul din motive de securitate. „Oamenii din jurul meu au încetat să mai vorbească despre război. Singura întrebare este cum să faci bani pentru mâncare.”
România este cel mai mare importator de petrol kazah, primind peste 60% din țițeiul său de aici. Premierul interimar Ilie Bolojan a încercat să calmeze spiritele, spunând că nu se așteaptă la probleme de aprovizionare, dar a recunoscut că o scădere a producției de benzină cu până la 15% este posibilă dacă livrările nu se reiau. Analistul de la Kiev, Aleksey Kusch, a avertizat că, dacă întreruperile continuă, o parte din petrolul kazah va fi redirecționat pe o rută mai scumpă prin Azerbaidjan, ceea ce ar putea duce la „pierderea veniturilor din petrol”.
Volodymyr Fesenko, șeful think tank-ului Penta din Kiev, a descris situația ca fiind „incomodă și controversată”. El a sugerat că ar putea exista „presiuni informale” asupra Ucrainei din partea Casei Albe, deoarece companii americane precum Chevron, ExxonMobil și Shell au participații în câmpurile petroliere kazahe. „Ar putea exista recomandări persistente către președintele Zelenskyy să nu atingă acest terminal din Novorossiysk”, a spus Fesenko, deși nu se așteaptă la „consecințe fatale” pentru Kiev. De altfel, șeful Chevron, Mike Wirth, s-a întâlnit cu oficiali de la Washington pentru a rezolva problema, iar un oficial american a declarat pentru Wall Street Journal că administrația Trump a avertizat Ucraina să nu atace navele non-rusești din Marea Neagră.
De ce este important:
Acest conflict ascuns între Ucraina și interesele economice ale Kazahstanului arată cum războiul din Ucraina se extinde dincolo de câmpul de luptă, afectând lanțurile globale de aprovizionare cu energie. Pentru România și alte state europene, dependența de petrolul kazah devine o vulnerabilitate strategică. În același timp, poziția ambiguă a Kazahstanului – care încearcă să mențină relații bune atât cu Rusia, cât și cu Occidentul – este pusă la încercare. Dacă atacurile continuă, s-ar putea ca „înghețarea” conflictului să fie singura soluție pentru a proteja fluxurile energetice, dar și pentru a evita o escaladare care ar putea destabiliza și mai mult economia globală.
