De la Espriella a ieșit pe primul loc în scrutinul din 31 mai, cu 43,7% din voturi, în timp ce Cepeda a obținut 40,9%. Niciunul nu a atins majoritatea absolută de 50%, motiv pentru care se organizează acum turul doi. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât sondajele pre-electorale îl dădeau pe Cepeda în frunte. Președintele Petro a acuzat imediat companii private de manipularea rezultatelor în favoarea candidatului de dreapta, dar ulterior misiunea de observare a alegerilor a Uniunii Europene a confirmat că nu au existat nereguli. Cepeda a recunoscut și el corectitudinea procesului electoral.
Cine sunt cei doi candidați și ce propun ei?
Ivan Cepeda, senator și membru al coaliției de guvernare de stânga Pactul Istoric, s-a angajat să continue programele lui Petro de reducere a inegalităților sociale și economice. Una dintre temele centrale ale campaniei sale este securitatea, iar în acest sens el susține politica „Păcii Totale” – o abordare care a preferat dialogul în locul confruntării militare cu grupările armate. Deși recunoaște că rezultatele nu au fost perfecte (numărul persoanelor strămutate violent s-a dublat în ultimul an, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii), Cepeda consideră că această cale este singura care poate rupe ciclul de decenii de violență și abuzuri. Experiența sa personală este marcată de conflict: tatăl său, tot senator, a fost asasinat în 1994, iar asasinatul a fost atribuit unor grupuri paramilitare susținute de stat. De atunci, Cepeda a devenit un apărător al victimelor „crimelor de stat” și l-a acuzat pe fostul președinte Álvaro Uribe de colaborare cu paramilitarii, ceea ce a dus la un proces îndelungat.
De partea cealaltă, Abelardo de la Espriella este un avocat penalist fără experiență politică anterioară, care și-a construit o carieră de om de afaceri (deține un lanț de magazine vestimentare și un restaurant în Florida) și chiar de tenor, lansând albume de muzică clasic-pop. Candidat al partidului Apărătorii Patriei, el propune o abordare dură: încetarea imediată a negocierilor cu grupările armate, bombardarea taberelor acestora, construirea a 10 mega-închisori și reluarea pulverizării aeriene a culturilor de cocaină. Susținătorii săi spun că doar o mână de fier poate readuce ordinea. „Desigur, când lovești cu pumnul greu, va exista întotdeauna dezbatere. Dar unii vor trebui să cadă pentru a curăța ce trebuie curățat”, a declarat o alegătoare pentru Associated Press.
Ce spun sondajele?
De la Espriella pornește cu un ușor avantaj în turul doi, conform sondajelor. De exemplu, AtlasIntel îl dă câștigător cu 50,9% față de 43,1% pentru Cepeda, iar 5,9% dintre alegători sunt încă indeciși sau intenționează să anuleze votul. Acest grup ar putea fi decisiv. Trebuie reținut, însă, că sondajele nu sunt infailibile – în primul tur, de la Espriella era dat în urmă, dar a câștigat. De asemenea, se observă o polarizare geografică: regiunile de coastă, zonele de frontieră și capitala Bogota au votat masiv pentru Cepeda, în timp ce departamentele centrale, puternic afectate de conflictul armat, au preferat candidatul de extremă dreaptă.
Implicarea lui Donald Trump
Un element care a tensionat și mai mult scena politică este sprijinul deschis al fostului președinte american Donald Trump pentru de la Espriella. După succesul din primul tur, Trump l-a felicitat pe candidatul de extremă dreaptă, comparându-se cu el: „Abelardo luptă neobosit pentru marea sa țară și poporul său, la fel cum fac eu pentru Statele Unite”. Trump l-a numit pe Cepeda „marxist radical de stânga” și a sugerat că relațiile dintre Columbia și SUA ar putea avea de suferit dacă acesta câștigă. De la Espriella a primit cu bucurie această susținere, dar criticii au denunțat-o ca pe o încercare de a influența alegerile suverane ale Columbiei. Congresmanul american Jesús „Chuy” García a declarat că administrația Trump trebuie să respecte democrația vecinilor, nu să o submineze.
Ce este în joc?
Miza acestor alegeri este uriașă. Pe de o parte, o victorie a lui Cepeda ar însemna continuitatea politicilor sociale și de negocieri ale lui Petro, dar cu o reformare a strategiei de securitate. Pe de altă parte, un triumf al lui de la Espriella ar putea însemna o întorsătură radicală: retragerea Columbiei din unele instituții internaționale (precum Curtea Interamericană a Drepturilor Omului), reducerea drepturilor reproductive (el vrea să limiteze accesul la avort) și o militarizare sporită a războiului împotriva drogurilor și a gherilelor. Criticii avertizează că o astfel de abordare ar putea agrava violența, nu să o stopeze. „Suntem o țară care a trăit 60 de ani de conflict. Pericolul este să ne întoarcem la vremurile în care toți spun că singura soluție e glonțul și războiul”, a spus sociologul Juan Acevedo.
De altfel, de la Espriella este comparat cu președintele argentinian Javier Milei pentru platforma sa economică neoliberală, care include austeritate drastică și dereglementare. În același timp, el se distanțează de drepturile omului și de multilateralism, preferând o alianță strânsă cu Statele Unite ale lui Trump.
De ce este important:
Alegerile din Columbia nu sunt doar o competiție internă. Ele vor influența stabilitatea întregii regiuni, având în vedere rolul Columbiei ca aliat cheie al SUA în războiul împotriva drogurilor și ca actor în conflictul armat care durează de șase decenii. Rezultatul va decide dacă țara continuă pe calea negocierilor și reformelor sociale sau face un salt înapoi spre soluții militare și autoritarism, cu potențiale efecte în lanț asupra vecinilor din America Latină. De asemenea, implicarea directă a lui Trump ridică semne de întrebare privind suveranitatea electorală și viitorul relațiilor bilaterale. În plus, acest scrutin este un test pentru democrația columbiană, într-un context de polarizare extremă și de neîncredere în instituțiile electorale.