Blocada de facto a combustibilului, impusă de Trump încă din ianuarie, a tăiat practic aprovizionarea cu petrol străin a Cubei. Deja sub cel mai lung embargo comercial din istoria modernă – Statele Unite au interzis în mare parte comerțul cu insula situată la doar 140 de kilometri de coastele americane încă din anii 1960 – Cuba se confruntă acum cu o criză energetică fără precedent. Trump, aflat la al doilea mandat, a intensificat eforturile de schimbare a regimului de la Havana, acuzat de abuzuri ale drepturilor omului, inclusiv suprimarea violentă a disidenței.
Un punct de cotitură a fost operațiunea militară autorizată de Trump împotriva președintelui venezuelean Nicolas Maduro, un aliat socialist al Cubei, la 3 ianuarie. Operațiunea s-a încheiat cu răpirea și transportul lui Maduro la New York, unde rămâne închis sub acuzații legate de droguri și arme. Imediat după înlăturarea lui Maduro, Trump a anunțat că Venezuela nu va mai trimite petrol sau bani Cubei, iar administrația sa a continuat să controleze exporturile de petrol venezuelean în lunile următoare. La 29 ianuarie, Trump a emis un ordin executiv prin care declara că Cuba „constituie o amenințare neobișnuită și extraordinară” pentru SUA, amenințând cu tarife vamale abrupte orice țară care furnizează combustibil insulei.
De atunci, doar un singur tanc petrolier rusesc a ajuns pe teritoriul cubanez – în martie. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, Cuba produce doar 40% din petrolul pe care îl consumă, restul provenind din importuri. În aceste condiții, experții în drepturile omului avertizează că privarea continuă de combustibil are consecințe grave asupra populației civile. Serviciile publice, precum transportul, s-au prăbușit, iar în iunie, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a atras atenția asupra statisticilor care arată că mortalitatea infantilă aproape s-a dublat în ultimele luni. „Restricțiile de combustibil impuse de la începutul anului 2026 și înăsprirea recentă a sancțiunilor extrateritoriale, luate împreună, dăunează direct cubanezilor, în special celor mai vulnerabili. Copiii mor pentru că medicii nu au acces la provizii și medicamente esențiale. Acest lucru este inacceptabil”, a declarat Turk.
Administrația Trump, însă, dă vina pe gestionarea defectuoasă a guvernului cubanez pentru penele de curent. „Nu am făcut nimic punitiv împotriva regimului cubanez”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio într-un interviu acordat Al Jazeera în martie. Această poziție contrastează puternic cu realitatea de pe teren: înainte de blocada combustibilului, Cuba planificase să își diversifice infrastructura energetică, renunțând treptat la combustibilii fosili în favoarea surselor regenerabile, precum energia solară. Tranziția a fost accelerată cu ajutorul tehnologiei solare importate din China, principalul rival economic al SUA. Cu toate acestea, energia regenerabilă reprezintă doar aproximativ 18% din consumul total de energie al Cubei, conform estimărilor din 2022, iar ținta guvernului este să ajungă la aproape un sfert până în 2030.
Penele de curent repetate nu sunt doar o problemă tehnică, ci și una umanitară. Spitalele funcționează cu generatoare de urgență, dar lipsa de combustibil le face tot mai greu de operat. Școlile și fabricile sunt închise frecvent, iar populația se confruntă cu o criză a apei potabile, deoarece pompele electrice nu mai funcționează. În plus, blocada economică a SUA, care include și sancțiuni financiare, împiedică Cuba să achiziționeze piese de schimb pentru rețeaua electrică învechită. Aceasta este o criză care lovește direct în viața de zi cu zi a cubanezilor, iar comunitatea internațională privește cu îngrijorare.
Analizând contextul geopolitic, acțiunile lui Trump par să urmărească nu doar schimbarea regimului de la Havana, ci și consolidarea influenței SUA în America Latină, după modelul Războiului Rece. Înlăturarea lui Maduro și blocada asupra Cubei sunt văzute de critici ca o încercare de a readuce regiunea sub controlul Washingtonului, în detrimentul suveranității statelor. Pe de altă parte, susținătorii lui Trump argumentează că măsurile sunt necesare pentru a opri abuzurile regimului cubanez și pentru a proteja securitatea națională a SUA. Indiferent de perspectivă, efectele asupra populației civile sunt devastatoare.
În concluzie, Cuba se confruntă cu o criză energetică fără precedent, alimentată de blocada combustibilului impusă de Trump. Penele de curent nu mai sunt evenimente izolate, ci o realitate zilnică, iar lipsa de petrol afectează grav sănătatea publică, economia și viața de zi cu zi. În timp ce administrația americană neagă orice responsabilitate, comunitatea internațională, inclusiv ONU, trage semnale de alarmă. Rămâne de văzut dacă Cuba va reuși să accelereze tranziția către energii regenerabile sau dacă va cădea și mai adânc în criză.
De ce este important:
Această criză energetică din Cuba nu este doar o problemă locală, ci un exemplu clar al modului în care sancțiunile economice și blocadele pot afecta direct populația civilă, în special pe cei mai vulnerabili. Penele de curent repetate, mortalitatea infantilă în creștere și lipsa de combustibil pentru spitale arată că măsurile politice au consecințe umanitare grave. În plus, situația evidențiază tensiunile geopolitice dintre SUA și aliații săi, pe de o parte, și Cuba și Venezuela, pe de altă parte, într-un context post-Război Rece. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a evalua impactul real al politicii externe americane și pentru a găsi soluții care să prioritizeze viața și demnitatea umană.
