Cuba respinge orice negociere cu SUA, în timp ce blocada americană provoacă pierderi record de 8 miliarde de dolari și o criză energetică devastatoare. Ministrul de externe Bruno Rodríguez califică blocada drept „genocidară” și acuză Washingtonul de „asediu energetic” și „pedeapsă colectivă”.
Administrația Trump intensifică asfixierea economică a Cubanei prin noi sancțiuni care țintesc industria nichelului, sectorul energetic, banca centrală și propriul nepot al lui Raúl Castro. În timp ce Havana încearcă reforme pro-piată fără precedent pentru a evita colapsul, Washington refuză să cedeze, pariazând pe schimbarea regimului. Analiză despre un embargo care ucide oameni simpli, nu dictaturi, și riscurile geopolitice ale unei strategii eșuate de 60 de ani.
Administrația Trump a impus noi sancțiuni Cubei, vizând companii miniere, de construcții și oficiali ICAP, în cadrul campaniei de presiune maximă. Măsurile agravează criza economică și umanitară de pe insulă, cu pene de curent și lipsuri de medicamente, în timp ce ONU cere ridicarea sancțiunilor.
Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat sancțiuni împotriva a cinci companii și opt oficiali militari cubanezi, acuzați că au facilitat achiziționarea de echipament militar din Rusia și China. Măsura face parte din campania de „presiune maximă” a președintelui Trump și reînnoiește tensiunile dintre cele două țări.
Blocada economică a SUA asupra Cubei, impusă acum peste 60 de ani, este justificată de administrația Trump ca măsură de securitate națională. Un fost consilier american susține că serviciile de informații cubaneze sunt o amenințare reală. Cu toate acestea, criticii consideră blocada contraproductivă, izolând SUA diplomatic și împingând Cuba spre aliați precum Rusia și China. Articolul analizează dacă această politică face America mai sigură sau, dimpotrivă, o slăbește.
Tot mai mulți cubanezi aleg Brazilia pentru azil, după ce SUA au închis majoritatea căilor legale de migrare. Anul trecut, peste 41.000 de cubanezi au cerut azil în Brazilia, un record. Articolul analizează motivele, provocările și perspectivele acestui fenomen.
Rețeaua electrică a Cubei s-a prăbușit din nou, lăsând întreaga insulă fără curent. Criza energetică, cauzată de lipsa de combustibil și piese de schimb, precum și de sancțiunile americane, afectează grav populația și economia. Articolul analizează cauzele, consecințele și perspectivele acestei situații dramatice.
Președintele columbian Gustavo Petro a cerut solidaritate internațională pentru a preveni o posibilă invazie americană în Cuba, în ultima sa călătorie oficială în străinătate. Apelul său a stârnit reacții mixte, de la sprijin cubanez la respingere americană.
Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, acuză SUA de genocid economic și de încercarea de a prelua controlul asupra insulei, în contextul unui embargo petrolier care a provocat o criză umanitară severă, cu pene de curent de peste 20 de ore pe zi și lipsuri de medicamente și alimente.
Analistul Brian Winter explică modul în care administrația Trump vede Venezuela ca un succes de politică externă și cum Cuba ar putea fi următoarea țintă. În spatele strategiei americane stau trei mari motive: competiția cu China, controlul fluxurilor de imigrație și lupta împotriva drogurilor.
Artistul și disidentul cubanez Luis Manuel Otero Alcántara, eliberat după cinci ani de închisoare, a sosit în Miami, unde a fost întâmpinat de susținători. A acceptat exilul pentru a scăpa de persecuție și a-și continua arta și activismul. Povestea sa simbolizează rezistența împotriva represiunii din Cuba.
Artistul cubanez Luis Manuel Otero Alcantara, cofondator al Mișcării San Isidro, a ajuns în exil în Statele Unite, după cinci ani de închisoare. Secretarul de stat Marco Rubio a confirmat sosirea și a cerut eliberarea a peste 700 de prizonieri politici din Cuba.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.