„Nu avem absolut deloc combustibil, petrol și absolut deloc motorină”, a declarat ministrul Energiei, Vicente de la O Levy, într-o conferință de presă desfășurată miercuri seara. „Singurul lucru pe care îl avem este gazul din propriile noastre sonde, a cărui producție a crescut, și țițeiul intern, a cărui producție este, de asemenea, în creștere”, a adăugat el, subliniind că Cuba se luptă să asigure importurile de combustibil. „Situația este foarte tensionată. Impactul blocadei ne provoacă daune semnificative și încă nu primim combustibil”, a mai spus ministrul.
Insula, cu o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori, se bazează pe producția internă limitată de combustibil și pe energia solară pentru a menține părți ale rețelei electrice în funcțiune, dar sistemul electric a devenit din ce în ce mai fragil. Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat miercuri, într-un comunicat, că „situația Sistemului Electric Național a devenit deosebit de tensionată în ultimele zile” și că țara se așteaptă la un deficit de peste 2.000 de megawați în orele de vârf de consum din timpul serii. Díaz-Canel a precizat, de asemenea, că aproximativ 1.100 de megawați de producție de energie electrică s-au pierdut deja miercuri din cauza penuriei de combustibil, pe care a descris-o drept rezultatul unei „blocade energetice genocidale” impuse de Statele Unite și al amenințărilor cu tarife vamale împotriva țărilor care furnizează combustibil Cubei.
Un locuitor din San Miguel del Padrón, un cartier de la periferia Havanei, a declarat pentru agenția de presă AFP că oamenii au protestat împotriva penelelor de curent lovind oale și tigăi miercuri seara. Alte câteva proteste similare de mică amploare au avut loc în cartiere din capitală, exprimând frustrarea larg răspândită, potrivit relatărilor adunate de AFP. „Aprindeți luminile!”, au strigat locuitorii din Playa, un district din partea de vest a capitalei.
Criza energetică a insulei s-a agravat în ianuarie, după ce Statele Unite au înăsprit restricțiile privind transporturile de combustibil către Cuba, pe care oficialii de la Havana le descriu drept o blocadă petrolieră. De atunci, se pare că doar un tanc rusesc a ajuns pe insulă, care se confruntă deja cu stagnare economică și penurii cronice de alimente, medicamente și bunuri de bază. În unele părți ale Havanei, locuitorii au îndurat pene de curent care au durat mai mult de 19 ore pe zi, în timp ce în mai multe provincii întreruperile s-au prelungit pe parcursul unor zile întregi.
Sistemul electric al Cubei depinde de opt centrale termoelectrice îmbătrânite, unele funcționând de peste 40 de ani, care se defectează frecvent sau trebuie scoase din funcțiune pentru întreținere. Cubanezii au îndurat pene de curent repetate la nivel național încă din 2024, în timp ce prețurile combustibililor au crescut vertiginos pe fondul adâncirii crizei.
Secretarul de stat american Marco Rubio a reînnoit o ofertă de 100 de milioane de dolari pentru ajutorarea Cubei, cu condiția ca asistența să fie distribuită prin intermediul Bisericii Catolice, nu prin guvernul cubanez. „Suntem pregătiți să ascultăm detaliile propunerii și modul în care ar fi implementată”, a declarat ministrul de externe al Cubei, Bruno Rodríguez, pe rețelele de socializare, semnalând o deschidere prudentă la discuții, în ciuda tensiunilor crescânde dintre Havana și Washington.
Președintele american Donald Trump, care a intensificat presiunile asupra Havanei în acest an, a sugerat, de asemenea, că Cuba ar putea deveni în cele din urmă următoarea țintă a eforturilor americane de a forța schimbări politice pe insulă.
De ce este important:
Această criză energetică fără precedent din Cuba nu este doar o problemă tehnică sau economică – ea reflectă colapsul unui sistem care a fost subminat de decenii de sancțiuni, infrastructură învechită și o dependență fragilă de importuri. Penele de curent prelungite afectează direct viața a milioane de oameni, de la accesul la apă potabilă și alimente până la funcționarea spitalelor și școlilor. Protestele spontane, chiar dacă sunt încă limitate, arată că răbdarea populației se epuizează. În același timp, oferta de ajutor american condiționat și retorica tot mai dură a administrației Trump sugerează că insula ar putea deveni un nou front al confruntărilor geopolitice. Înțelegerea acestei crize este esențială pentru a anticipa evoluțiile din Caraibe și impactul lor asupra securității regionale și a drepturilor omului.
