Contextul protestelor a fost declanșat de scurgerile de subiecte la examenele medicale cheie, care au permis unor candidați să aibă acces anticipat la întrebări. Sute de mii de studenți au fost nevoiți să susțină din nou examenele, iar ani de pregătire au fost anulați, ceea ce a dus la sinucideri și la o furie generalizată. În iunie, tinerii au ocupat Jantar Mantar, un observator astronomic din secolul al XVIII-lea, aflat la câțiva pași de Parlamentul indian. Protestele au fost conduse de CJP, o mișcare informală, dar bine organizată, care a cerut demisia ministrului Educației, Dharmendra Pradhan, și reforme profunde în sistemul educațional.
Guvernul BJP a răspuns inițial cu o reprimare dură. În state conduse de partidul de dreapta, sute de tineri – unii chiar sub 18 ani – au fost arestați și acuzați de infracțiuni grave. Poliția a folosit bastoane, gaze lacrimogene și chiar arme cu bile de cauciuc. În districtul Siwan din Bihar, un ofițer a fost suspendat după ce a îndreptat o armă AK-47 spre protestatari și a tras trei focuri în aer. Curtea Supremă a Indiei a intervenit marți, ordonând eliberarea tuturor minorilor arestați și păstrarea tuturor înregistrărilor video, inclusiv de la drone și camere de corp, pentru a asigura o anchetă independentă.
Cu toate acestea, chiar înainte de decizia Curții Supreme, mai multe state – precum Bengalul de Vest, Maharashtra, Bihar, Assam și Delhi – au anunțat că își retrag acțiunile împotriva protestatarilor. Ministrul Educației a demisionat sâmbătă, o rară înfrângere pentru Modi. Dar liderii CJP spun că guvernul nu a oferit nicio garanție scrisă că toate plângerile penale (FIR) vor fi retrase. „Ne-au arătat ordinul Curții Supreme, dar au spus că acum este sub judecată”, a declarat purtătorul de cuvânt al CJP, Saurav Das.
Un alt aspect îngrijorător este utilizarea supravegherii bazate pe inteligență artificială. Activiștii susțin că poliția a notat conturile de Instagram ale protestatarilor și a folosit tehnologii de recunoaștere facială pentru a-i identifica și aresta. Aishe Ghosh, o activistă studentă, a cerut Curții Supreme să declare neconstituțională supravegherea în masă și să ordone distrugerea datelor colectate. Poliția din Delhi a încercat să o aresteze, intrând chiar în sediul Partidului Comunist Indian (Marxist), dar amenințările cu noi proteste au oprit acțiunea.
În paralel, guvernul a lansat o campanie de imagine pentru a recâștiga tinerii. Partidul BJP a postat pe rețelele sociale videoclipuri cu referințe pop, conversații casual și decoruri cotidiene, în încercarea de a vorbi pe limba generației Z. Un videoclip plasat într-o sală de sport arată un antrenor mai în vârstă care le spune tinerilor că demisia ministrului nu este o victorie a protestelor, ci „un exemplu al puterii democrației”. Premierul Modi însuși a postat rar întâlnite mesaje video verticale, în stil Instagram, pentru a ajunge la protestatari.
Analizând situația, observăm că guvernul indian se confruntă cu o dilemă: pe de o parte, trebuie să mențină ordinea și să nu pară slab; pe de altă parte, nu poate ignora nemulțumirile a jumătate din populația Indiei – tinerii sub 29 de ani. Reprimarea dură a stârnit critici din partea opoziției și a organizațiilor pentru drepturile digitale, care acuză guvernul de extinderea puterilor de supraveghere și de control al platformelor online. Guvernul respinge acuzațiile, susținând că acționează doar în interes public.
În final, Curtea Supremă a cerut o anchetă independentă și imparțială asupra exceselor forțelor de ordine. „Oricine a comis excese... atrocități asupra oamenilor nevinovați, legea va avea grijă de ei”, a spus judecătorul șef Surya Kant. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor calma spiritele sau dacă mișcarea „Gândacilor” va continua să crească.
De ce este important:
Acest caz ilustrează tensiunile dintre o generație tânără, nemulțumită de sistemul educațional și de lipsa de transparență, și un guvern care încearcă să mențină controlul prin măsuri dure și, în același timp, să-și recâștige popularitatea. Modul în care India gestionează aceste proteste va stabili un precedent pentru modul în care democrațiile pot răspunde nemulțumirilor legitime fără a recurge la represiune excesivă. De asemenea, utilizarea supravegherii AI și a presiunii asupra rețelelor sociale ridică întrebări serioase despre drepturile digitale și libertatea de exprimare într-una dintre cele mai mari democrații din lume.
