Potrivit unei analize a datelor de la Poliția din San Francisco (SFPD), comparând perioada ianuarie-august 2026 cu aceeași perioadă din 2022, furturile de vehicule au scăzut cu aproape 59%, iar spargerea mașinilor a scăzut cu peste 82%. O prăbușire spectaculoasă a criminalității auto, într-un oraș care fusese considerat simbolul haosului urban american.
Dar cine merită, de fapt, creditul pentru această schimbare? Și, mai important, la ce preț vine securitatea câștigată?
O revoluție în abordarea criminalității
Povestea începe cu o schimbare politică majoră. În 2022, cetățenii San Francisco l-au revocat din funcție pe procurorul districtual Chesa Boudin, acuzat de o abordare prea indulgentă în urmărirea penală. Primarul de atunci, London Breed, a numit-o în locul său pe Brooke Jenkins, una dintre cele mai vehemente critice ale lui Boudin. Electoratul a confirmat încrederea în ea de două ori la rând prin vot.
„Încă îmi amintesc cum era orașul nostru acum patru ani — sincer, un dezastru în materie de siguranță publică”, a declarat Jenkins. „Eram titlurile de la Fox News și de pe toate celelalte canale, ca oraș fără lege și scăpat de sub control.”
Jenkins a trecut la o politică de urmărire penală mult mai agresivă, iar poliția și-a intensificat tacticile: patrule sporite în zonele turistice renumite pentru spargerea mașinilor și „mașini-capcană” folosite pentru a prinde grupurile organizate de hoți de vehicule.
Totuși, procurorul susține că unul dintre cei mai importanți factori a fost introducerea unei tehnologii noi de combatere a criminalității.
Camerele care văd tot
În martie 2024, alegătorii din San Francisco au aprobat Propunerea E, care a facilitat utilizarea dronelor și a camerelor de supraveghere de înaltă tehnologie de către poliție. În aceeași lună, SFPD a început instalarea camerelor Flock în locații strategice.
Aceste „cititoare automate de plăcuțe de înmatriculare” (ALPR) fotografiază vehiculele care trec pe lângă ele. Software-ul cu inteligență artificială al companiei Flock Safety scanează plăcuțele și identifică detalii precum marca mașinii, culoarea, forma caroseriei, barele de pe acoperiș sau chiar autocolantele de pe bara din spate. Toate imaginile sunt catalogate într-o bază de date căutabilă, permițând anchetatorilor să afle când și unde a fost văzut un vehicul — chiar dacă acesta nu are plăcuțe vizibile.
Rezultatele, spun oficialii, sunt concrete. Într-un caz publicizat de poliție, camerele Flock au detectat un vehicul în mișcare legat de o spargere auto din ziua precedentă și au alertat agenții. Aceștia au trimis o dronă, care a filmat în timp real suspecții în timp ce spargeau geamurile și furau bagaje dintr-un SUV parcat. Intervenția a venit imediat, fără urmărire auto periculoasă care ar fi putut pune în pericol trecători nevinovați.
„Cititoarele de plăcuțe au fost instrumentale în reducerea criminalității la San Francisco”, a transmis SFPD printr-un purtător de cuvânt. „Aceste instrumente permit ofițerilor noștri să identifice cu precizie vehiculele implicate în infracțiuni și ajută la rezolvarea unor fapte care erau anterior foarte greu de elucidat, precum spargerea automobilelor.”
Controverse și dileme constituționale
Dar succesul tehnologic vine la pachet cu o problemă serioasă: abuzul. Rapoarte despre agenți care au folosit în mod abuziv sistemul Flock au ajuns în presă, iar compania a devenit extrem de controversată. Sute de orașe și comitate americane au reziliat sau suspendat contractele cu Flock, ori au decis să nu le reînnoiască.
Interesant este că unele dintre acestea — precum Los Angeles și Denver — au făcut mare tam-tam când au renunțat la Flock, doar ca apoi să continue scanarea plăcuțelor cu un sistem concurent, produs de Axon. Practic, au schimbat Coca-Cola cu Pepsi.
San Francisco a ales o altă cale. Conducerea orașului rămâne fidelă sistemului Flock, dar în loc să-l elimine, încearcă să înăsprească regulile de utilizare și să transforme abuzul de date într-o infracțiune pedepsită de lege. Această abordare ar putea deveni un studiu de caz pentru orașele din întreaga țară: se poate folosi o astfel de supraveghere tehnologică de vârf pentru a combate criminalitatea, punându-se totodată frâne abuzurilor?
Întrebarea rămâne deschisă și incomodă. Câte plăcuțe de înmatriculare sunt scanate zilnic? Cine are acces la baza de date? Cât timp se păstrează imaginile? Și unde se termină urmărirea infractorilor și unde începe supravegherea în masă a cetățenilor de bună credință?
Un echilibru fragil
Cifrele nu mint: criminalitatea auto a scăzut dramatic la San Francisco, iar tehnologia a jucat un rol vizibil. Dar experții în drepturi civile avertizează că o plasă de supraveghere atât de densă poate deveni un instrument de control asupra întregii populații, nu doar asupra infractorilor. Istoria ne arată că datele colectate cu o intenție nobilă pot fi folosite ulterior în moduri imprevizibile — de la urmărirea protestatarilor până la controlul migrației.
Modelul San Francisco — tehnologie agresivă plus reguli stricte plus sancțiuni penale pentru abuz — este o încercare de a păstra ambele avantaje: securitatea și libertățile. Dacă va funcționa, ar putea deveni șablonul național. Dacă va eșua, va rămâne dovada că supravegherea în masă, odată instalată, este aproape imposibil de controlat.
De ce este important:
Această poveste depășește cu mult granițele San Francisco. Orașul a devenit laboratorul în care se testează un model care ar putea fi preluat de sute de municipalități din întreaga lume, inclusiv din Europa și România: supravegherea masivă cu inteligență artificială ca instrument principal de combatere a criminalității. Scăderea cu 82% a spargerilor de mașini este un argument puternic pentru tehnologie, dar întrebările despre confidențialitate, drepturile constituționale și potențialul de abuz al datelor rămân fără răspunsuri definitive. Cum vom echilibra securitatea cu libertatea individuală în era inteligenței artificiale — acesta este unul dintre marile dileme ale deceniului nostru, iar experimentul din San Francisco ne oferă prima previzualizare a răspunsului.
