Unul dintre cele mai controversate aspecte ale politicii externe a lui Trump a fost utilizarea frecventă a loviturilor cu drone. Deși administrația sa a redus numărul de trupe terestre în anumite teatre de operațiuni, a crescut dramatic numărul de atacuri aeriene și cu drone în țări precum Somalia, Yemen și Afganistan. Potrivit unor rapoarte, numărul de lovituri cu drone în Somalia s-a triplat sub Trump comparativ cu ultimii ani ai administrației Obama. Fiecare astfel de atac costă milioane de dolari, bani care provin direct din bugetul Departamentului Apărării, alimentat de taxele plătite de cetățenii americani.
Mai mult, Trump a continuat să vândă arme către regimuri autoritare, în special către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, în ciuda implicării lor în războiul devastator din Yemen. În 2019, administrația Trump a declarat o urgență națională pentru a ocoli Congresul și a aproba vânzări de arme în valoare de peste 8 miliarde de dolari către aceste țări. Aceste arme au fost folosite pentru a bombarda civili yemeniți, iar costul uman și financiar a fost imens. Contribuabilii americani nu numai că au plătit pentru producția acestor arme, dar au și subvenționat indirect războiul prin ajutoarele umanitare ulterioare pentru victimele conflictului.
Un alt exemplu este uciderea generalului iranian Qasem Soleimani în ianuarie 2020, o operațiune care a costat zeci de milioane de dolari și a adus Statele Unite în pragul unui război deschis cu Iranul. Deși Trump a justificat acțiunea ca fiind necesară pentru securitatea națională, criticii au subliniat că a fost o escaladare nejustificată care a pus în pericol viețile soldaților americani și a costat contribuabilii sume uriașe. În plus, administrația Trump a impus sancțiuni economice severe împotriva Iranului, care au afectat economia globală și au crescut prețul petrolului, afectând direct buzunarele americanilor.
Pe lângă costurile directe ale operațiunilor militare, există și costuri indirecte semnificative. De exemplu, Trump a retras Statele Unite din Acordul nuclear cu Iranul (JCPOA), ceea ce a dus la reluarea programului nuclear iranian și la creșterea tensiunilor în regiune. Menținerea unei prezențe militare masive în Golf, inclusiv a unor portavioane și bombardiere, a costat miliarde de dolari. Toate aceste cheltuieli au fost finanțate prin datorii suverane, ceea ce înseamnă că generațiile viitoare de contribuabili vor plăti dobânzile.
Un alt aspect important este modul în care Trump a folosit bugetul Pentagonului pentru a finanța proiecte care nu au legătură directă cu securitatea națională, cum ar fi construcția zidului la granița cu Mexic. Deși acest lucru nu este un „război” în sens tradițional, a implicat deturnarea fondurilor militare către un scop politic intern, ceea ce a stârnit controverse juridice și politice. În total, se estimează că administrația Trump a cheltuit peste 10 miliarde de dolari din bugetul apărării pentru zid, bani care ar fi putut fi folosiți pentru echiparea trupelor sau pentru veteranii de război.
În plus, Trump a continuat să sprijine financiar și logistic forțele kurde din Siria, care au luptat împotriva Statului Islamic, dar apoi le-a abandonat brusc în fața invaziei turcești. Această decizie a costat miliarde de dolari în echipamente militare lăsate în urmă și a subminat credibilitatea Statelor Unite ca aliat de încredere. Contribuabilii americani au plătit pentru arme care au ajuns în mâinile inamicilor sau au fost distruse.
Un alt domeniu în care banii contribuabililor au fost folosiți este cel al operațiunilor secrete ale CIA și ale forțelor speciale. Sub Trump, numărul de misiuni de acest tip a crescut, iar costurile lor sunt adesea clasificate. Cu toate acestea, experții estimează că bugetul pentru operațiuni speciale a crescut cu peste 20% în timpul mandatului său. Aceste misiuni includ antrenarea forțelor locale, colectarea de informații și lovituri precise, toate finanțate din taxele plătite de cetățeni.
Pe lângă costurile financiare, există și un cost uman imens. Războaiele finanțate de contribuabilii americani au dus la moartea a mii de civili în țări precum Afganistan, Irak, Siria, Yemen și Somalia. Deși administrația Trump a redus numărul de trupe americane în Afganistan, a continuat să efectueze lovituri aeriene care au ucis necombatanți. Fiecare victimă civilă reprezintă o tragedie, dar și un cost suplimentar pentru sistemul de justiție militară și pentru compensațiile plătite familiilor.
În concluzie, mitul potrivit căruia Trump a fost un președinte anti-război este contrazis de fapte. Sub administrația sa, cheltuielile militare au rămas la niveluri ridicate, iar operațiunile de luptă au continuat în mai multe teatre. Contribuabilii americani au fost cei care au plătit pentru aceste războaie, fie direct prin taxe, fie indirect prin datorii. În timp ce Trump se lăuda că a adus pacea, realitatea este că a extins și a intensificat conflictele existente, lăsând o moștenire de sânge și datorii.
De ce este important:
Înțelegerea modului în care contribuabilii americani finanțează războaiele lui Trump este crucială pentru dezbaterea publică privind politica externă și bugetul federal. Acest subiect evidențiază lipsa de transparență și control democratic asupra cheltuielilor militare, precum și costurile umane și financiare ale intervențiilor militare. Pentru cetățenii români, această analiză oferă o perspectivă asupra modului în care marile puteri își exercită influența globală și cum deciziile luate la Washington pot avea consecințe directe asupra securității și economiei mondiale, inclusiv asupra României, ca membru NATO.
