Deși violența imediată se concentrează pe disputa legată de aeroport, analiștii avertizează că adevăratul pericol constă în modul în care această încăierare localizată s-ar putea răspândi în Strâmtoarea Bab al-Mandeb, dacă se extinde. Declanșatorul ultimei crize evidențiază liniile de falie regionale adânci care traversează Yemenul. Guvernul yemenit, sprijinit de o coaliție condusă de Arabia Saudită, a justificat atacul asupra aeroportului susținând că zborul iranian transporta experți militari, tehnologie de drone și echipamente de comunicații. Oficialii houthi, pe de altă parte, au insistat că aeronava transporta peste 200 de pacienți medicali blocați, alături de o delegație care se întorcea de la funeraliile fostului Lider Suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, de la Teheran. Houthii au redirecționat în cele din urmă zborul către Hodeidah și au răspuns lansând rachete balistice asupra Aeroportului Internațional Abha din Arabia Saudită, pe care coaliția condusă de saudiți a spus că le-a interceptat.
Reapariția violenței în Yemen vine într-un moment precar pentru comerțul global. Odată cu închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz de către Iran, în contextul războiului său continuu cu Statele Unite și Israel, Bab al-Mandeb a devenit un punct critic de presiune. „Situația din Yemen, sau întreaga regiune Bab al-Mandeb, a fost un butoi cu pulbere din prima zi a războiului”, a declarat Ibrahim Fraihat, profesor de rezolvare a conflictelor internaționale la Doha Institute for Graduate Studies, pentru Al Jazeera, menționând că „revărsarea” conflictului în zonele înconjurătoare era inevitabilă.
Pentru Teheran, mutarea focalizării către Marea Roșie oferă o contrapondere strategică blocadei navale a Washingtonului din Golf. Ali Akbar Velayati, un consilier superior al liderului suprem iranian, a avertizat de mai multe ori că „axa rezistenței” – o coaliție sprijinită de Iran care include houthii – are capacitatea de a bloca ambele căi navigabile. Mohammad Cherkaoui, profesor de rezolvare a conflictelor internaționale, a avertizat că, pe măsură ce presiunea americană și blocada navală cresc asupra Strâmtorii Hormuz, Iranul ar putea încerca să găsească o nouă ieșire prin aliații săi regionali. „Dacă criza Bab al-Mandeb izbucnește în paralel cu criza Hormuz, ne vom confrunta cu o mișcare de clește care va spulbera stabilitatea și securitatea Golfului”, a spus Cherkaoui pentru Al Jazeera.
Această strategie pare a fi calculată. Mohammad Saleh Sedghian, directorul Centrului Arab pentru Studii Iraniene, a subliniat observațiile recente ale lui Esmail Qaani, comandantul Forței Quds a Iranului, care a vorbit despre formarea „unei centuri între Strâmtoarea Hormuz și Bab al-Mandeb” pentru a proteja axa rezistenței.
Cunoscută istoric în arabă drept „Poarta Lacrimilor” datorită pericolelor istorice ale navigării în apele sale înguste, Strâmtoarea Bab al-Mandeb este un punct de strangulare de 29 km (18 mile) care leagă Marea Roșie de Golful Aden și Oceanul Indian. Aproximativ 12% din comerțul global trece zilnic prin ea, inclusiv nave de containere puternic încărcate care călătoresc între Asia și Europa. În mod crucial, strâmtoarea este un coridor energetic masiv. În 2024, fluxurile comerciale de petrol prin Bab al-Mandeb au atins o medie de 4,0 milioane de barili pe zi. Servește ca rută esențială pentru transportul țițeiului, produselor petroliere rafinate și gazului natural lichefiat (GNL) către piețele europene și nord-americane.
Cu traficul abia trecând prin Strâmtoarea Hormuz din cauza escaladării recente a luptelor dintre SUA și Iran, o închidere a Bab al-Mandeb ar fi catastrofală pentru piețele globale de energie. Iranul a declarat Strâmtoarea Hormuz închisă, iar președintele american Donald Trump a reimpus o blocadă navală asupra tuturor navelor legate de Iran care încearcă să treacă prin acea cale navigabilă. Dacă Bab al-Mandeb și Strâmtoarea Hormuz ar fi închise simultan, aproximativ 25% din totalul global al aprovizionării cu petrol și gaze ar fi blocat. Navele ar fi forțate să se redirecționeze în jurul vârfului sudic al Africii, prin Capul Bunei Speranțe, adăugând 10 până la 14 zile la programele de livrare. Această deviere ar face ca costurile de transport și asigurare să crească vertiginos, declanșând un șoc economic global sever.
„Dacă houthii decid să răspundă, crezând că Arabia Saudită a început aceasta... va duce la o escaladare mai mare și sunt chiar mai îngrijorat de navigația maritimă în Marea Roșie”, a declarat Bill Putnam, fost comandant al Comandamentului de Pregătire a Informațiilor Militare al SUA, pentru Al Jazeera.
O închidere a Bab al-Mandeb ar neutraliza, de asemenea, un avantaj strategic major deținut de Arabia Saudită. Spre deosebire de vecinii săi din Golf – cum ar fi Kuweit, Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, ale căror exporturi de energie sunt în mare parte blocate de închiderea Strâmtorii Hormuz – Arabia Saudită a reușit într-o oarecare măsură să ocolească blocada folosind conducta sa Est-Vest. Conducta de 1.200 km (745 mile), operată de Saudi Aramco, leagă instalațiile petroliere Abqaiq din est de orașul-port Yanbu de pe Marea Roșie. Recent restaurată la capacitatea sa maximă de 7 milioane de barili pe zi după atacuri, această conductă a permis Riadului să exporte în siguranță volume masive de țiței departe de apele contestate ale Golfului.
Cu toate acestea, exportul din Yanbu se bazează în întregime pe menținerea deschisă a Bab al-Mandeb pentru navele care călătoresc spre sud, către piețele asiatice. Dacă forțele houthi își urmează amenințările și blochează punctul de strangulare al Mării Roșii, ocolirea reușită a Arabiei Saudite ar deveni inutilă, blocându-și petrolul alături de cel al vecinilor săi și cufundând economia globală mai adânc în criză.
De ce este important:
Această escaladare nu este doar un conflict localizat; ea are potențialul de a declanșa o criză energetică globală de proporții istorice. Strâmtoarea Bab al-Mandeb este o arteră vitală pentru comerțul mondial, iar blocarea ei, combinată cu închiderea Strâmtorii Hormuz, ar putea întrerupe un sfert din aprovizionarea globală cu petrol și gaze. Consecințele ar fi resimțite imediat în prețurile la energie, costurile de transport și stabilitatea economică globală, afectând fiecare consumator și industrie. În plus, neutralizarea conductei Est-Vest a Arabiei Saudite ar elimina o soluție de ocolire esențială, adâncind și mai mult criza. Este crucial să înțelegem că aceste tensiuni nu sunt doar o problemă regională, ci o amenințare directă la adresa securității energetice și a stabilității economice mondiale.
