Compania respectivă, al cărei nume nu a fost dezvăluit integral în documentele obținute, folosește tehnici avansate de analiză a datelor pentru a scana postări, comentarii și apartenențe la grupuri online. Foștii angajați ai serviciilor secrete britanice, care conduc acum această firmă, au dezvoltat algoritmi care pot detecta cuvinte-cheie, simboluri și asocieri considerate „suspecte” – de la simpla folosire a termenului „Palestina” până la distribuirea de articole critice la adresa politicii Israelului.
Universitatea din Manchester, University College London (UCL), King’s College London și Universitatea din Bristol se numără printre instituțiile care au contractat aceste servicii. În unele cazuri, plățile au fost făcute din fonduri destinate securității campusurilor, ceea ce a stârnit critici vehemente din partea sindicatelor studențești și a organizațiilor pentru drepturile omului.
„Este o încălcare flagrantă a confidențialității și a libertății de exprimare”, a declarat un reprezentant al National Union of Students (NUS). „Studenții care își exprimă opinii politice legitime, inclusiv sprijinul pentru cauza palestiniană, sunt tratați ca potențiali infractori. Aceasta creează un climat de frică și autocenzură.”
Investigația a dezvăluit că monitorizarea nu se limitează doar la studenți. Profesorii și cercetătorii care au scris articole sau au participat la dezbateri despre conflictul israeliano-palestinian au fost, de asemenea, incluși în bazele de date ale companiei. Un cadru didactic de la Universitatea din Edinburgh a povestit cum a fost contactat de conducerea universității după ce a postat pe Twitter un link către un raport al Amnesty International care critica acțiunile Israelului în Gaza. „Mi s-a spus că postarea mea ar putea fi considerată „incitantă” și că ar trebui să fiu mai atent”, a spus acesta, sub protecția anonimatului.
Documentele obținute arată că rapoartele generate de companie includ evaluări ale „riscului” pe care un student sau profesor îl reprezintă pentru „reputația” universității. Sunt folosiți termeni precum „activitate extremistă” sau „retorică antisemită”, fără a se face distincția între critica legitimă la adresa politicii guvernului israelian și antisemitismul real. Organizațiile evreiești din Marea Britanie au avertizat că această confuzie poate duce la stigmatizarea nedreaptă a activiștilor pro-palestinieni, inclusiv a celor de origine evreiască.
„Nu este vorba despre combaterea antisemitismului, ci despre suprimarea disidenței”, a comentat un avocat specializat în drepturile omului. „Universitățile ar trebui să fie spații de dezbatere deschisă, nu de supraveghere polițienească.”
Reacțiile oficiale nu au întârziat să apară. Ministerul Educației din Marea Britanie a declarat că „nu are cunoștință de astfel de practici” și că „universitățile sunt instituții autonome care trebuie să respecte legea”. Cu toate acestea, mai mulți parlamentari laburiști și liberali au cerut o anchetă parlamentară. „Contribuabilii britanici nu finanțează universități pentru a spiona studenți”, a spus un deputat.
Compania implicată a respins acuzațiile, susținând că serviciile sale sunt „legale și etice” și că ajută la prevenirea „incidentelor de securitate”. Într-un comunicat, aceasta a precizat că „nu colectează date personale fără consimțământ” și că „analizează doar informații disponibile public”. Criticii replică însă că simpla scanare a profilurilor publice, combinată cu crearea de profiluri de risc, constituie o formă de supraveghere în masă care încalcă principiile GDPR.
Cazul readuce în discuție o problemă mai largă: utilizarea tehnologiei de supraveghere în campusurile universitare. În Statele Unite, mai multe universități au fost acuzate că au colaborat cu agenții de aplicare a legii pentru a monitoriza protestele pro-palestiniene. În Marea Britanie, această practică pare să se fi extins și mai mult, cu ajutorul unor firme private specializate.
Pentru studenții implicați, consecințele pot fi grave. Unii au fost chemați la discipilină, alții au primit avertismente că li se va retrage bursa dacă nu încetează „activitățile politice”. O studentă de la Universitatea din Londra a povestit cum a fost exclusă dintr-un program de schimb după ce a participat la o demonstrație pașnică în fața ambasadei Israelului. „Mi s-a spus că imaginea mea pe rețelele sociale nu este compatibilă cu valorile universității”, a spus ea.
Pe lângă impactul asupra indivizilor, această supraveghere subminează însăși misiunea educațională. Universitățile ar trebui să încurajeze gândirea critică și implicarea civică, nu să pedepsească opiniile neconforme. În loc să protejeze studenții de extremism, aceste practici riscă să creeze o generație de tineri care se tem să își exprime convingerile.
De ce este important:
Această investigație dezvăluie o tendință îngrijorătoare de erodare a libertăților civile în numele securității. Faptul că universități – instituții care ar trebui să fie bastioane ale gândirii libere – recurg la spionarea propriilor studenți și profesori pentru opinii politice este un semnal de alarmă. Dacă nu se intervine, acest model s-ar putea extinde și în alte domenii, transformând Marea Britanie într-un stat al supravegherii generalizate. Este esențial ca publicul să fie informat și să ceară transparență și respectarea drepturilor fundamentale.
