1. Refuzul intrării arbitrului somalez Omar Abdulkadir Artan în SUA
Una dintre cele mai șocante povești ale turneului a fost refuzul intrării arbitrului somalez Omar Abdulkadir Artan pe teritoriul Statelor Unite, în ciuda faptului că acesta deținea o viză valabilă. Artan, desemnat oficialul masculin al anului 2025 de către Confederația Africană de Fotbal (CAF), urma să oficieze la Cupa Mondială, dar a fost reținut la frontieră și returnat în Somalia. Administrația președintelui american Donald Trump a justificat decizia invocând presupuse legături cu „membri suspectați ai organizațiilor teroriste”, fără a prezenta dovezi concrete. Această situație a fost percepută ca o manifestare a politicilor imigraționiste discriminatorii ale Washingtonului, care includ o interdicție de călătorie pentru cetățenii a 12 țări, printre care Somalia, dar și pentru echipe calificate precum Haiti, Iran, Senegal și Coasta de Fildeș.
Reacția FIFA a fost una dezamăgitoare pentru mulți. Președintele Gianni Infantino a minimalizat incidentul, spunând că criticii ar trebui să „se calmeze și să se relaxeze”. Deși Artan a fost primit ca un erou în țara sa și va primi plata integrală, precum și șansa de a arbitra Supercupa UEFA sezonul viitor, lipsa de sprijin din partea forului mondial a ridicat semne de întrebare cu privire la angajamentul FIFA față de propriii oficiali.
2. Intervenția lui Trump în cazul lui Folarin Balogun
Un alt moment tensionat a implicat direct intervenția președintelui american în procesul disciplinar al FIFA. Atacantul echipei SUA, Folarin Balogun, fusese suspendat pentru un cartonaș roșu primit în faza grupelor, dar suspendarea a fost anulată după ce Trump a discutat personal cu Infantino. Deși Infantino a susținut că organele judiciare ale FIFA au acționat „independent și autonom”, criticile au fost imediate. UEFA a condamnat gestul, afirmând că FIFA a „depășit o linie roșie”, iar Federația Regală Belgiană de Fotbal, alături de mai multe federații naționale, antrenori și politicieni, au acuzat forul mondial că subminează încrederea în propriul sistem disciplinar.
Belgia, care urma să înfrângă SUA în optimi cu 4-1, a contestat eligibilitatea lui Balogun cu câteva ore înainte de meci, dar FIFA a respins apelul. Trump a lăudat decizia, spunând că „ar fi fost o pată mare pe turneu” dacă un jucător de top nu ar fi putut evolua. El a pus la îndoială și calitatea arbitrului brazilian Raphael Claus, care îl eliminase pe Balogun, sugerând că acesta ar avea un „trecut suspect”. Federația Braziliană a respins acuzațiile, iar FIFA a evitat să apere oficialul.
3. Deciziile controversate ale sistemului VAR
Sistemul VAR, deja nepopular în rândul fanilor, a fost din nou în centrul disputelor. Cel mai zgomotos caz a fost cel al Egiptului, care a pierdut dramatic în fața Argentinei în optimi, scor 2-3. Egiptenii conduceau cu 2-0 cu 11 minute înainte de final, dar au primit trei goluri tardive. Controversa a pornit de la un gol anulat al lui Mostafa Zico în minutul 62, care ar fi dus scorul la 3-0. VAR a identificat un fault în faza de construcție, iar golul a fost invalidat. Fostul portar al Angliei, Rob Green, a comentat că „nu este de competența VAR să revizuiască așa ceva”, referindu-se la distanța mare dintre faza de fault și acțiunea de gol.
VAR a fost, de asemenea, problematic în sfertul de finală dintre Argentina și Elveția (3-1). Atacantul elvețian Breel Embolo a primit al doilea cartonaș galben pentru simulare în minutul 72, după o revizuire VAR care a stabilit că nu a fost faultat. Selecționerul Elveției, Murat Yakin, a considerat decizia exagerată: „Cu siguranță nu era motiv pentru un cartonaș galben. A fost o situație inofensivă.”
4. Prețurile exorbitante ale biletelor
FIFA a fost criticată pe scară largă pentru costul biletelor la Cupa Mondială. S-a dezvăluit că aproape 1.200 de bilete de categoria a doua, la prețul de 7.380 de dolari fiecare, erau disponibile pentru finala din 19 iulie de pe MetLife Stadium. Un grup de fani a intentat chiar un proces împotriva „prețurilor excesive”. În aprilie, patru bilete pe piața de revânzare erau listate la 2 milioane de dolari fiecare. Infantino a glumit pe seama acestui fapt, dar a apărat prețurile, invocând legile americane care permit revânzarea biletelor la sume mult peste valoarea nominală. În plus, FIFA se confruntă cu o citație din partea statelor New York și New Jersey, care investighează acuratețea locurilor și politica de prețuri.
5. Pauzele de hidratare obligatorii
Decizia FIFA de a introduce pauze de hidratare în toate meciurile, indiferent de temperatură, a stârnit controverse. Deși forul mondial a motivat că măsura este pentru „bunăstarea jucătorilor”, mulți jucători, antrenori și fani au criticat-o pentru că întrerupe ritmul jocului și împarte meciul în patru sferturi, nu în două reprize. Meteorologul Everton Fox a declarat pentru Al Jazeera că, deși în New York, California, Miami și stadioanele mexicane a fost suficient de cald, nu există justificare pentru pauze în arenele cu aer condiționat precum Dallas, Houston, Atlanta sau Vancouver. El a sugerat că adevăratul motiv este comercial: pauzele aduc milioane de dolari din publicitate pentru posturile TV americane.
De ce este important:
Aceste controverse nu doar că au afectat imaginea Cupei Mondiale 2026, dar au scos la iveală probleme sistemice în cadrul FIFA și al organizării evenimentelor sportive globale. De la lipsa de sprijin pentru oficiali și cedarea în fața presiunilor politice, până la prioritizarea profitului în detrimentul experienței fanilor și a integrității jocului, fiecare incident reflectă tensiunile dintre sport, bani și putere. Înțelegerea acestor aspecte este crucială pentru a evalua direcția în care se îndreaptă fotbalul internațional și pentru a cere mai multă transparență și corectitudine din partea celor care conduc acest sport.
