Un incident recent a amplificat aceste îngrijorări: duminică, un atac armat într-o localitate din statul Puebla, la aproximativ 200 de kilometri de capitală, s-a soldat cu moartea a zece persoane, inclusiv trei femei și un minor. Atacul a avut loc în Tehuitzingo, o zonă rurală, iar autoritățile locale au deschis o anchetă. Acest eveniment tragic vine la doar câteva săptămâni după ce un turist canadian a fost ucis și alți 13 răniți într-un atac armat la Teotihuacan, unul dintre cele mai vizitate situri arheologice din Mexic. Aceste incidente readuc în prim-plan întrebarea dacă Mexicul poate asigura siguranța participanților și spectatorilor în timpul Cupei Mondiale.
Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a încercat să calmeze spiritele, anunțând desfășurarea a 100.000 de agenți de securitate, inclusiv membri ai Gărzii Naționale, polițiști și angajați ai firmelor private de pază. Cu toate acestea, criticii subliniază că măsurile anunțate nu sunt suficiente pentru a face față unei probleme sistemice. Organizațiile pentru drepturile omului, precum Human Rights Watch și Amnesty International, au atras atenția asupra riscurilor la care sunt expuși jurnaliștii, fanii și comunitățile locale în orașele gazdă mexicane. Într-un raport din aprilie, Human Rights Watch a evidențiat că Mexicul rămâne una dintre cele mai periculoase țări pentru presă, iar FIFA nu a luat măsuri concrete pentru a proteja jurnaliștii care vor acoperi evenimentul.
Amnesty International a cerut, de asemenea, acțiuni urgente din partea FIFA și a țărilor gazdă, subliniind că turneul are loc într-un context de „criză acută a drepturilor omului”. Violența legată de cartelurile de droguri este o realitate zilnică în Mexic, iar în februarie, uciderea liderului cartelului Jalisco Nueva Generación, Nemesio „El Mencho” Oseguera, a declanșat un val de atacuri. Președintele FIFA, Gianni Infantino, s-a declarat „foarte liniștit” în ceea ce privește capacitatea Mexicului de a găzdui turneul, dar declarațiile sale nu au reușit să risipească temerile.
Pe lângă violența armată, Mexicul se confruntă cu o criză profundă a disparițiilor forțate. Conform datelor oficiale, peste 133.960 de persoane sunt date dispărute în întreaga țară, o tragedie alimentată de decenii de violență a cartelurilor și de neglijență instituțională. Duminică, rudele persoanelor dispărute au organizat un meci de fotbal în fața palatului guvernamental din Nuevo León, cerând autorităților să ofere răspunsuri cu privire la soarta celor dragi. Irma Leticia Hidalgo, mama lui Roy Rivera Hidalgo, dispărut, a criticat dur autoritățile pentru că investesc în activități „superficiale și frivole” în timp ce reduc resursele instituțiilor însărcinate cu căutarea dispăruților.
Cu ocazia Zilei Mamei, sărbătorită în America de Nord la începutul lunii mai, mii de persoane, conduse de mamele celor dispăruți, au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva violenței și impunității. „Nu avem nimic de sărbătorit, pentru că mamele din Mexic joacă cel mai dificil meci: cel pentru dreptate”, au spus ele, făcând apel la fanii fotbalului să li se alăture. Graciela Pérez Rodríguez, a cărei fiică și alți patru membri ai familiei au dispărut în 2012, a mărturisit: „A trebuit să începem să luptăm, pentru că nimeni nu voia să se ocupe de cazul dispariției”.
Protestele nu se opresc aici. Vineri, profesori și activiști au mărșăluit prin Ciudad de Mexico de Ziua Profesorului, cerând salarii mai mari și schimbări de politică. Liderii sindicali au avertizat cu privire la o grevă națională care ar putea perturba deschiderea Cupei Mondiale. Sindicatul Național al Lucrătorilor din Educație (SNTE) a respins creșterea salarială de 9% anunțată de guvern și a cerut dublarea salariilor, precum și anularea reformelor educaționale. Pedro Hernández Morales, secretarul general al SNTE Secția 9 din Ciudad de Mexico, a avertizat că, dacă cerințele nu sunt îndeplinite până pe 11 iunie, „mingea nu va rula”, amenințând cu o grevă națională a profesorilor. Această amenințare sporește tensiunile într-un context deja tensionat, după ce autoritățile au renunțat la planul de a scurta anul școlar din cauza turneului, în urma reacțiilor negative ale părinților și educatorilor.
În timp ce Statele Unite, co-gazdă a turneului, se confruntă cu propriile probleme de securitate, iar FIFA este criticată pentru lipsa de transparență, Mexicul rămâne sub o lupă ascuțită. Vizita secretarului pentru Securitate Internă al SUA, Markwayne Mullin, în Mexic, anunțată de președinta Sheinbaum, sugerează că partenerii internaționali sunt îngrijorați. Cu toate acestea, autoritățile mexicane par să se bazeze pe un plan de securitate masiv, dar fără a aborda cauzele profunde ale violenței și nemulțumirilor sociale.
Cupa Mondială 2026 ar trebui să fie o sărbătoare a fotbalului, dar pentru mulți mexicani, ea reprezintă o oglindă a problemelor nerezolvate ale țării. De la violența cartelurilor la disparițiile forțate și protestele sindicale, Mexicul se află într-un moment de cumpănă. Rămâne de văzut dacă măsurile de securitate anunțate vor fi suficiente pentru a asigura desfășurarea în siguranță a turneului sau dacă nemulțumirile sociale vor escalada, transformând visul fotbalistic într-un coșmar.
De ce este important:
Acest articol evidențiază tensiunile dintre organizarea unui eveniment global major și realitățile sociale și de securitate dintr-o țară gazdă. Înțelegerea acestor probleme este crucială nu doar pentru fani și jurnaliști, ci și pentru factorii de decizie, deoarece modul în care Mexicul gestionează aceste crize va influența percepția internațională asupra capacității sale de a găzdui evenimente de amploare și va stabili un precedent pentru viitoarele competiții sportive.
