Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că legea anti-LGBTQ din Ungaria violează drepturile omului și principiile Uniunii

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie landmark în martie 2024, declarând că legea anti-LGBTQ adoptată de Ungaria în 2021 violează dreptul Uniunii Europene „pe mai multe nivele separate”. Decizia, considerată cel mai mare caz de drepturi omenești din istoria blocului, a fost inițiată de Comisia Europeană alături de 16 din 27 de state membre și de Parlamentul European, și a fost salutuita ca o victorie semnificativă pentru egalitate și inclusivitate. Legea, inițial prezentată de prim-ministrul naționalist Viktor Orbán ca o măsură de întărire a pedepselor pentru abuzul asupra copiilor, a fost ulterior modificată pentru a interzice „promovarea homosexualității” către persoane sub 18 de ani. Aceasta a dus la interzicerea cărților, piesei de teatru și filmelor care conținea conținut legat de orientarea sexuală sau identitatea de gen, iar criticii au comparat dispozițiile cu legea rusă de propagandă gay din 2013, acuziind că echivalează relațiile homosexuale cu pedofilia și stigmatizează persoanele LGBTQ. Deși Orbán a insistat că legea are scopul protejării copiilor, Curtea de Justiție a constat că aceasta încalcă fundamental Articolul 2 al Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), care prevede valorile Uniunii, inclusiv respectul pentru dignitatea umană, egalitatea, drepturile omului și protejarea minorităților. În declarația sa, CJUE a afirmat că legea „este contrară identității very identității Uniunii ca un ordin juridic comun într-o societate în care pluralismul prevalează”, și că Ungaria nu poate invoca identitatea natională ca justificare pentru o lege care contrazice aceste valori fundamentale. Decizia a venit în contextul unei presiuni interne și externe crescute: anul trecut, Ungaria a introdus noi legi și o amendare constituțională care a interzis efectiv marșul Pride din Budapest prin declararea unei „determinări de protecție a copililor de propagandă sexuală”. Totuși, peste 100.000 de persoane au participat la marșul Pride din 2023 în desafiere la interzicerea oficială, forțând guvernul să reculeze față de masiva participare civică. Această demonstrație de solidaritate a subliniat depășirea opoziției publice față de politica illiberală a regimului Orbán. Dezvoltarea a continuat cu înfrângerea lui Orbán la alegeri din luna mai 2024, după 16 ani de stăpânire, ceea ce a semnat sfârșitul unui epocă de recul democratic și tensiuni cu Bruxelles. Liderul învingător, Péter Magyar, a promís să reia relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană și să deblocheze aproximativ 18 de miliarde de euro (21 de miliarde de USD) în fonduri blocate de Bruxelles din cauza reculului democratic și lipsa de mecanisme anti-corupție. Deși Magyar s-a prezentat în campanie ca un conservator și a evitat să pozeze o poziție clară privind drepturile LGBTQ, în discursul său de victorie a afirmat că Ungaria a decis să devină o țară în care „nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește diferit sau într-un mod diferit față de majoritate”. Această declarație, deși prudentială, a fost interpretată ca un semnal de schimbare de atitudine și o deschidere spre dialog. Comisia Europeană a salutat decizia CJUE ca „o punct de referință” și a declarat că acum este responsabilitatea guvernului ungaresc să implementeze plen decizia curții, eliminând toate dispozițiile legale care discrimină pe baza orientării sexuale sau identității de gen. Cazul rămâne un exemplu puternic al modului în care mecanismele juridice ale Uniunii Europene pot acționa ca aparatori ai valorilor fundamentale față de tendințele autoritare, iar reacția publică masivă din Ungaria arată că schimbarea nu vine doar de la instanțe, ci și de la societate civilă.