Ordinul executiv al lui Trump, semnat în martie, a fost contestat în instanță de 23 de state, majoritar conduse de democrați, plus Washington, D.C. Acestea au susținut că președintele a depășit atribuțiile constituționale, deoarece regulile electorale federale sunt stabilite de legislaturile statale și de Congres, nu de Casa Albă. Judecătoarea federală Indira Talwani, din Boston, a dat câștig de cauză statelor în iunie, blocând părți esențiale ale ordinului. Acum, Curtea Supremă a acceptat cererile de urgență ale administrației și ale 12 state conduse de republicani, permițând ca ordinul să fie aplicat în acele 23 de state și în capitala federală, dar fără a se pronunța asupra legalității sale.
Cu toate acestea, un alt obstacol major rămâne: într-un proces separat, dar legat, Serviciul Poștal al SUA (USPS) este în continuare blocat să respecte directivele lui Trump, în baza unei decizii naționale emise pe 11 august de aceeași judecătoare Talwani. Astfel, chiar dacă Curtea Supremă a ridicat suspendarea pentru statele care au dat în judecată, USPS nu poate pune în aplicare ordinul, ceea ce creează o situație confuză și practic imposibilă pentru implementare.
Ordinul executiv prevede ca Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) să dezvolte liste cu cetățenii adulți ai SUA, iar USPS să obțină de la state listele cu alegătorii eligibili pentru votul prin corespondență. Conform ordinului, USPS ar trebui să livreze buletinele de vot doar persoanelor de pe aceste liste. De asemenea, toți oficialii electorali ar fi obligați să aplice anumite coduri de bare pe plicurile cu buletine de vot. USPS a emis deja o regulă finală pentru corespondența electorală federală, dar aceasta nu poate fi aplicată din cauza blocajului judecătoresc.
Trump, care el însuși a votat prin corespondență în Florida în acest an, a justificat ordinul prin dorința de a opri votul ilegal al non-cetățenilor în alegerile federale. Cu toate acestea, cercetările arată că astfel de cazuri sunt extrem de rare, practic inexistente. Judecătoarea Talwani a concluzionat în iunie că Trump a depășit autoritatea președintelui, deoarece Constituția atribuie legislaturilor statale și Congresului puterea de a stabili regulile electorale. De asemenea, USPS, care este independent de administrația prezidențială, nu are autoritate legală pentru a controla votul prin corespondență.
Curtea Supremă nu a comentat legalitatea ordinului, ci doar a suspendat decizia instanței inferioare, permițând administrației să continue eforturile de implementare în statele care nu au fost parte în procesul inițial. Cu toate acestea, impactul real asupra alegătorilor eligibili rămâne neclar. Lupta legală este departe de a fi încheiată, iar un alt set de procese, conduse de democrați și de organizații pentru drepturile de vot, continuă să se desfășoare pe măsură ce alegerile se apropie.
Administrația a recunoscut deja că fereastra de timp pentru implementarea ordinului înainte de alegerile din noiembrie este extrem de strânsă. Într-o plângere depusă în iulie, avocatul general al SUA, D. John Sauer, a notat că nu există suficient timp pentru a rezolva provocările legale prin procesul de apel. „Acest lucru este valabil mai ales pentru că eforturile de implementare pentru orice regulă USPS sau politică DHS trebuie să înceapă cu mult înainte de noiembrie – de fapt, de la începutul până la mijlocul lui august – pentru a fi eficiente pentru alegerile din 2026, în special pentru că votul prin corespondență și prin absență începe (în unele state) cu câteva săptămâni înainte de ziua alegerilor”, a scris Sauer.
Această situație ridică întrebări serioase despre capacitatea administrației de a pune în aplicare ordinul în timp util. Deși Curtea Supremă a dat o victorie procedurală administrației, blocul asupra USPS rămâne în vigoare, iar procesele separate continuă. În plus, multe state au deja propriile lor reguli pentru votul prin corespondență, iar schimbările impuse de ordinul federal ar putea crea confuzie și întârzieri în procesul electoral.
Pe de altă parte, susținătorii ordinului argumentează că este necesar pentru a asigura integritatea alegerilor, în timp ce criticii îl văd ca pe o încercare de a submina votul prin corespondență, care este folosit în mod disproporționat de democrați. Această dispută reflectă tensiunile politice mai largi din jurul administrării alegerilor în Statele Unite, unde regulile variază de la stat la stat și unde acuzațiile de fraudă electorală sunt frecvente, dar rareori dovedite.
În concluzie, decizia Curții Supreme de a suspenda decizia instanței inferioare nu rezolvă problema de fond, ci doar amână o decizie finală. Cu alegerile la orizont, rămâne de văzut dacă administrația va putea implementa ordinul în ciuda obstacolelor legale și practice. Cert este că lupta pentru controlul asupra modului în care se votează în America este departe de a se încheia, iar această decizie este doar un episod într-o saga juridică complexă.
De ce este important:
Această decizie a Curții Supreme are implicații profunde pentru procesul electoral american, deoarece poate afecta modul în care milioane de alegători își vor exercita dreptul de vot în alegerile de mijloc. Ea evidențiază tensiunile dintre puterea executivă și autonomia statelor în administrarea alegerilor, precum și rolul crucial al Serviciului Poștal în asigurarea unui vot prin corespondență eficient și echitabil. În plus, decizia subliniază faptul că, în ciuda eforturilor de a restricționa votul prin corespondență, acesta rămâne o opțiune importantă pentru milioane de alegători, iar orice schimbare bruscă poate duce la confuzie și la subminarea încrederii în procesul democratic. Este un semnal că lupta pentru regulile electorale va continua, cu consecințe directe asupra participării la vot și a legitimității rezultatelor.
