Primarul din Kenscoff, Jean Massillon, a descris scene de groază, afirmând că bărbații înarmați au „seminat haosul” în timp ce dădeau foc caselor și ucideau locuitori. „Au vizat o biserică și locuințe, inclusiv casa doctorului Jean William Pape, un expert de frunte în sănătate publică”, a declarat Massillon pentru presa locală. Atacul a fost atribuit membrilor Viv Ansanm, un grup desemnat ca „organizație teroristă străină” de către guvernul Statelor Unite anul trecut. Această grupare controlează aproximativ 70% din Port-au-Prince și a vizat în mod repetat Kenscoff, o localitate strategică, situată pe înălțimi, de unde se pot supraveghea rutele către Petion-Ville, zonă în care se află mai multe ambasade, hoteluri de lux și sediul temporar al guvernului.
Atacul de duminică vine într-un moment extrem de tensionat pentru Haiti. Țara se pregătește de alegeri generale, programate inițial pentru ianuarie, dar experții avertizează că este mult prea periculos să se organizeze un scrutin în condițiile actuale. În ciuda eforturilor internaționale de a restabili ordinea, violența persistă. Potrivit ONU, peste 1,5 milioane de oameni au fost strămutați în întreaga țară din cauza violențelor găștilor. Între ianuarie și iunie, peste 3.100 de persoane au fost ucise și 1.189 rănite, în timp ce găștile continuă un regim de teroare în capitală, care a stârnit îngrijorare internațională anul trecut.
Forța de suprimare a găștilor, sprijinită de ONU, are mandat să ajute poliția haitiană să lupte împotriva acestor grupări și să restabilească ordinea, dar nu și-a atins încă capacitatea maximă de 5.500 de membri. Această forță, formată în principal din trupe străine, a fost desfășurată treptat, dar eficiența sa este limitată de resursele insuficiente și de complexitatea situației de securitate.
Guvernul haitian a reacționat dur la atacul de la Kenscoff. Biroul prim-ministrului a condamnat luni „atacul odios” și a încercat să liniștească populația, afirmând că forțele de securitate sunt în stare de alertă maximă și că se desfășoară întăriri. „Kenscoff nu va fi abandonat”, se arată într-un comunicat oficial. „Autoritatea guvernului va fi restabilită, fără slăbiciune și fără întârziere.” Cu toate acestea, scepticismul rămâne ridicat, iar locuitorii se tem că aceste promisiuni nu vor fi urmate de fapte concrete.
Contextul politic este extrem de fragil. Haiti nu a mai avut alegeri generale din 2016, iar actualul guvern interimar, condus de prim-ministrul Garry Conille, încearcă să organizeze un scrutin în ianuarie, dar violența și lipsa de securitate fac acest obiectiv aproape imposibil. Înregistrarea alegătorilor a început, dar multe zone sunt inaccesibile din cauza găștilor, iar climatul de frică descurajează participarea. Experții internaționali au avertizat că organizarea alegerilor în astfel de condiții ar putea duce la un scrutin fraudulos sau la o escaladare a violenței.
Atacul de la Kenscoff are o semnificație aparte datorită poziției strategice a localității. De aici, găștile pot controla accesul către Petion-Ville, unde se află instituții cheie și ambasade. Aceasta nu este prima dată când Kenscoff este vizat; gruparea Viv Ansanm a mai atacat zona, dar amploarea de duminică a fost fără precedent. Uciderea a 30 de oameni, inclusiv femei și copii, a șocat comunitatea internațională și a reaprins dezbateri despre eficiența misiunii ONU.
În timp ce Haiti se confruntă cu cea mai gravă criză umanitară din ultimii ani, comunitatea internațională privește cu îngrijorare. Statele Unite, Canada și Franța au cerut măsuri urgente, dar până acum răspunsul a fost lent. Forța de suprimare a găștilor, condusă de Kenya, a fost desfășurată în 2024, dar numărul efectivelor este insuficient, iar găștile par mai bine înarmate și organizate ca niciodată.
Locuitorii din Kenscoff trăiesc într-o stare de teroare permanentă. „Ne-am trezit cu focuri de armă și fum. Am fugit cu copiii în brațe, fără să știm dacă vom supraviețui”, a mărturisit o femeie care a cerut să rămână anonimă. Astfel de mărturii subliniază drama umană din spatele statisticilor. Organizațiile umanitare avertizează că accesul la hrană, apă și asistență medicală este aproape imposibil în zonele controlate de găști, iar spitalele sunt copleșite de răniți.
Pe fondul acestei crize, întrebarea rămâne: cum poate Haiti să iasă din acest cerc vicios al violenței? Unii analiști susțin că fără o intervenție internațională mai robustă și fără un plan de dezvoltare economică, găștile vor continua să prospere. Alții subliniază necesitatea unui dialog național care să includă toate părțile, inclusiv liderii comunitari, pentru a găsi soluții durabile. Până atunci, sângele continuă să curgă, iar alegerile par o utopie.
De ce este important:
Acest atac nu este doar un incident izolat, ci un simptom al prăbușirii statului haitian. Haiti se află într-un punct de cotitură: fără securitate, alegerile nu pot avea loc, iar fără alegeri, nu există o legitimitate politică pentru a reconstrui instituțiile. Comunitatea internațională are responsabilitatea de a acționa decisiv, nu doar prin forțe militare, ci și prin sprijin pentru dezvoltare și justiție. Soarta a 11 milioane de haitieni depinde de capacitatea lumii de a răspunde acestei crize, iar fiecare zi de întârziere costă vieți omenești. Este un test al solidarității globale și al angajamentului față de valorile democratice, într-o regiune care se confruntă deja cu multiple provocări.
