„Decizia Curții este limitată”, a scris Gorsuch în opinia majorității. „Nu se referă la eforturile de a interzice dependenților sau celor aflați în stare de ebrietate să posede arme de foc; nici la alte legi preventive pe care Congresul le-ar putea adopta după ce stabilește că utilizatorii unui anumit drog prezintă un risc special de a folosi armele în mod necorespunzător... nici la prevederile care dezarmează persoanele condamnate pentru infracțiuni grave; nici la posibilitatea ca guvernul să aducă o acuzație penală... însoțită de dovezi individualizate că utilizarea de droguri de către inculpat îl face un pericol pentru sine sau pentru alții, sau dovezi că un anumit drog îi face întotdeauna periculoși pe consumatorii săi.”
Cazul îl are în centru pe Ali Hemani, un bărbat din Massachusetts care, în 2022, a fost vizat de o percheziție a agenților federali la domiciliul său. Aceștia au găsit un pistol și 60 de grame de marijuana. În timpul percheziției, Hemani a recunoscut că folosește marijuana „cam o dată la două zile”. Pe baza acestor declarații și a posesiei de armă, guvernul l-a condamnat pentru încălcarea legii federale care interzice „utilizatorilor ilegali” de droguri să dețină arme de foc. Aceeași lege a fost folosită și în 2024 pentru condamnarea lui Hunter Biden, fiul președintelui Joe Biden.
Hemani a contestat legea ca fiind neconstituțională, susținând că încalcă dreptul său la portul de arme și că este atât de vagă încât nu poate fi aplicată corect. Avocații săi au subliniat în plângerile adresate Curții Supreme că „legea nu definește termenul «utilizator ilegal»”. Ei au întrebat retoric: „Este o persoană care consumă un drog o dată pe an un «utilizator ilegal»? Dar cineva care consumă la fiecare șase luni sau la fiecare două săptămâni? Contează cât de mult consumă sau doar cât de des? Legea nu spune nimic.”
Pentru a aplica legea împotriva lui Hemani, au argumentat avocații, „guvernul ar priva zeci de milioane de americani care nu prezintă aproape niciun risc de utilizare abuzivă a armelor de foc de un drept constituțional fundamental.”
Un aspect suplimentar care complică și mai mult situația este statutul legal al marijuanei în peste 40 de state americane, unde este legalizată într-o anumită formă (medical sau recreațional). Potrivit Administrației pentru Abuzul de Substanțe și Sănătate Mintală, peste 15% dintre americani cu vârsta de 12 ani sau mai mult au consumat marijuana în 2024. Alte sondaje indică cifre chiar mai mari. Această răspândire largă a consumului de marijuana explică probabil de ce o coaliție diversă de organizații din întreg spectrul politic a sprijinit cauza lui Hemani.
Grupuri pentru dreptul la arme, alături de apărători ai libertăților civile, au depus amici curiae pentru a convinge Curtea să-i dea câștig de cauză lui Hemani. Pe de altă parte, administrația Trump (care a fost la putere când cazul a început) a apărat legea, sprijinită de statul California și alte state liberale, precum și de Everytown for Gun Safety, o organizație nonprofit care militează pentru controlul armelor.
Guvernul a susținut că legea nu este vagă și că este aplicată doar „utilizatorilor habituali” de droguri ilegale. Mai mult, au argumentat că legi similare au existat încă de la fondarea Statelor Unite, când statele restricționau drepturile la arme ale „bețivilor habituali”. Cu toate acestea, avocații lui Hemani au replicat că termenul „utilizator habitual” nu este mai puțin vag decât „utilizator ilegal”.
Curtea nu a ignorat preocupările legate de deținerea de arme de către consumatorii de droguri, după cum a notat Gorsuch, dar a decis că legea este prea vagă pentru a fi aplicată în mod constituțional fără o definiție clară și fără dovezi individualizate de pericol.
Această hotărâre este cea mai recentă dintr-o serie de cazuri care decurg din decizia de referință a Curții Supreme din 2022, care a stabilit un nou test pentru a determina dacă o reglementare privind armele este constituțională. Atunci, Curtea a decis că, pentru ca o reglementare privind armele să fie validă, guvernul trebuie să demonstreze că existau reglementări „relevant similare” la momentul fondării Statelor Unite. Aceasta a condus la sute de provocări împotriva reglementărilor privind armele în toată America.
Decizia de joi nu spune că consumatorii de marijuana pot deține arme fără restricții, ci că guvernul trebuie să definească mai clar cine este considerat „utilizator ilegal” și să ofere dovezi individualizate de pericol înainte de a priva pe cineva de dreptul la portul de arme. Rămâne de văzut dacă Congresul va modifica legea pentru a o face mai precisă sau dacă alte cazuri vor continua să conteste limitele acestei decizii.
De ce este important:
Această decizie are implicații profunde pentru intersecția dintre drepturile constituționale și politica drogurilor în Statele Unite. Pe de o parte, subliniază necesitatea ca legile să fie clare și precise, nu vagi, pentru a nu încălca drepturi fundamentale. Pe de altă parte, deschide ușa pentru ca milioane de consumatori de marijuana (în special în statele unde este legalizată) să conteste interdicțiile federale privind armele. În plus, hotărârea reflectă tensiunile dintre legea federală și legile statale, precum și provocările de a aplica norme din secolul al XIX-lea într-o societate contemporană. Rămâne de văzut dacă această decizie va duce la o relaxare a restricțiilor pentru consumatorii de droguri sau dacă Congresul va acționa rapid pentru a închide această portiță legală.
