Contextul întâlnirii
Întâlnirea a avut loc la Bharat Mandapam, sub președinția indiană a BRICS pentru 2026, și a fost prima reuniune ministerială majoră de când India a preluat conducerea. Blocul, format din 10 economii emergente, își propune să coordoneze probleme economice și de securitate, oferind o voce mai puternică Sudului Global în instituțiile dominate de puterile occidentale. Summitul liderilor este programat pentru septembrie, tot în India.
Reuniunea s-a desfășurat pe fundalul războiului SUA-Israel împotriva Iranului, aflat acum în a 77-a zi. Conflictul a început pe 28 februarie, cu lovituri americane și israeliene asupra siturilor militare, nucleare și infrastructurii iraniene. De atunci, Iranul a închis Strâmtoarea Hormuz pentru transportul comercial, prețurile globale ale energiei au explodat, iar eforturile diplomatice, inclusiv negocierile mediate de Pakistan la Islamabad luna trecută, au stagnat. SUA au impus, de asemenea, o blocadă navală asupra porturilor iraniene pe 13 aprilie.
Disensiunile din cadrul BRICS
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a îndemnat membrii BRICS să condamne explicit ceea ce el a numit „încălcări ale dreptului internațional” de către SUA și Israel și să „ia măsuri concrete pentru a opri bellicismul și a pune capăt impunității celor care încalcă Carta ONU”. El a subliniat că BRICS poate și trebuie să devină un pilon principal în modelarea unei ordini globale mai juste, echilibrate și umane.
În schimb, reprezentantul EAU, Khalifa bin Shaheen Al Marar, a cerut condamnarea acțiunilor Iranului, acuzând Teheranul de atacuri asupra infrastructurii energetice și civile emirateze. Araghchi a replicat dur, afirmând că EAU a fost direct implicat în agresiunea împotriva Iranului, permițând SUA să folosească teritoriul emiratez pentru lansarea atacurilor și chiar participând cu avioane de luptă. „Ieri s-a dezvăluit că avioane de vânătoare emirateze au participat la atacuri împotriva noastră și chiar au acționat direct împotriva noastră. Prin urmare, EAU este un partener activ în această agresiune”, a declarat Araghchi, citat de agenția IRNA.
EAU a respins acuzațiile, susținând că Iranul a vizat infrastructura energetică și instalații civile, iar Emiratele au interceptat peste 2.800 de drone și rachete iraniene de la 28 februarie.
Eșecul consensului
Documentul final al reuniunii a reflectat impasul: pe tema conflictului din Orientul Mijlociu, s-a notat doar că „există opinii diferite între unii membri” și s-au enumerat principii generale – necesitatea dialogului și diplomației, respectarea suveranității, fluxurile maritime neîngrădite și protejarea civililor – fără a numi vreo parte sau a atribui responsabilitatea. Cererea Iranului de condamnare a agresiunii americano-israeliene a rămas neîndeplinită, la fel și solicitarea EAU de condamnare a atacurilor iraniene.
Araghchi a dat vina pe EAU pentru lipsa unui document de consens, afirmând că „singurul motiv pentru care au oprit declarația finală a fost sprijinul lor pentru Israel și Statele Unite în agresiunea împotriva Iranului”. El a adăugat că țara respectivă nu poate fi protejată de SUA și Israel, iar instalațiile militare americane menite să îi asigure securitatea au devenit o sursă de insecuritate.
Poziția Indiei și a Pakistanului
Ministrul indian de externe, Subrahmanyam Jaishankar, a încercat să medieze disputa, cerând „fluxuri maritime sigure și neîngrădite prin căile navigabile internaționale, inclusiv Strâmtoarea Hormuz și Marea Roșie” și subliniind că sancțiunile unilaterale „nu pot înlocui dialogul, nici presiunea nu poate înlocui diplomația”. El a reamintit membrilor că „pentru progresul lin al BRICS, este esențial ca membrii mai noi să aprecieze pe deplin și să adere la consensul BRICS asupra diferitelor probleme importante”.
Pe de altă parte, Pakistanul, care nu este membru BRICS, încearcă să se poziționeze ca mediator între Washington și Teheran, găzduind luna trecută negocieri și menținând canale cu ambele părți. Analistul pakistanez Muhammad Saleem consideră că „abordarea echilibrată a Pakistanului, axată pe bilateralism, este mai potrivită acestor vremuri, în care mersul pe sârmă diplomatică este o normă, nu o noutate”.
Implicații pentru BRICS
Eșecul de a ajunge la un consens privind războiul din Iran evidențiază provocările majore cu care se confruntă BRICS extins. Blocul include acum atât Iran, cât și EAU, două state cu interese geopolitice diametral opuse. Aceasta nu este prima dată când o reuniune BRICS în India se încheie fără un acord: pe 24 aprilie, o întâlnire a miniștrilor adjuncți de externe și a emisarilor speciali pe Orientul Mijlociu s-a încheiat fără o declarație comună, India emițând doar un rezumat al președintelui.
De la 28 februarie, BRICS nu a emis nicio declarație comună privind războiul, sub președinția indiană. Documentul final al reuniunii din această săptămână a condamnat „impunerea de măsuri coercitive unilaterale contrare dreptului internațional”, limbaj considerat o referire la sancțiunile americane împotriva Iranului, deși Washingtonul nu a fost numit.
Pe alte teme, reuniunea a fost mai productivă: statele membre au ajuns la un acord pe peste 60 de probleme, inclusiv cooperarea energetică, comerțul, infrastructura digitală, acțiunea climatică și reforma multilaterală.
Analiză
Conflictul din Iran testează coeziunea BRICS într-un moment în care blocul încearcă să se afirme ca o alternativă la ordinea globală condusă de Occident. Divergențele dintre Iran și EAU, amplificate de implicarea directă a Emiratelor în conflict, arată că BRICS nu poate acționa unitar atunci când interesele naționale ale membrilor sunt în contradicție. Absența unei poziții comune slăbește credibilitatea blocului și îi limitează capacitatea de a influența crizele globale.
În plus, absența Chinei – reprezentată doar de ambasador – și vizita președintelui american Donald Trump la Beijing au subliniat complexitatea dinamicii geopolitice. În timp ce BRICS încearcă să promoveze multipolaritatea, realitățile de pe teren arată că alianțele tradiționale și interesele bilaterale rămân prioritare.
De ce este important:
Eșecul BRICS de a adopta o poziție comună privind războiul din Iran relevă limitele cooperării în cadrul blocurilor economice emergente atunci când interesele geopolitice diverg. Acest lucru are implicații directe asupra capacității Sudului Global de a contracara influența occidentală și de a promova o ordine mondială mai echitabilă. De asemenea, subliniază riscul ca BRICS să devină un forum ineficient în gestionarea crizelor majore, ceea ce ar putea afecta încrederea statelor membre și a partenerilor internaționali. Pentru România și Europa, aceasta înseamnă că BRICS nu poate fi considerat un actor unitar în diplomația globală, iar negocierile privind securitatea energetică și stabilitatea în Orientul Mijlociu vor rămâne fragmentate.
