Filtrează articolele

Economie & Afaceri

De ce este atât de scump să fii mamă în Statele Unite?

De ce este atât de scump să fii mamă în Statele Unite?
În fiecare an, de Ziua Mamei, americanii își sărbătoresc mamele cu flori, cadouri și mese în familie. Dar dincolo de festivități, există o realitate dureroasă: să fii mamă în Statele Unite este una dintre cele mai costisitoare experiențe din lumea dezvoltată. De la primele luni de sarcină până la naștere și anii de creștere a copilului, cheltuielile pentru îngrijire medicală, spitalizare și creșă sunt semnificativ mai mari decât în aproape orice altă țară bogată. Și nu vorbim doar de bani – vorbim de sănătate, de stres și de inegalități care lovesc cel mai dur femeile de culoare.

Să începem cu nașterea. În SUA, costul unei nașteri poate varia enorm, în funcție de asigurarea medicală și de faptul dacă spitalul și medicii sunt „în rețea” (in-network) sau „în afara rețelei” (out-of-network). Ce înseamnă asta? Practic, dacă medicii au un acord cu asigurarea ta, plătești prețuri negociate mai mici. Dacă nu, primești facturi uriașe și neașteptate. Conform Biroului de Recensământ al SUA, aproximativ 92% dintre americani aveau asigurare medicală în 2023, dar chiar și cei asigurați pot ajunge să plătească mii de dolari pentru o naștere normală.

Datele de la FAIR Health, o organizație nonprofit independentă, arată că mediana națională pentru o naștere vaginală în rețea este de 15.178 de dolari, iar pentru cezariană, 19.292 de dolari. Dar dacă ești în afara rețelei, prețurile sar la 31.117 dolari pentru naștere vaginală și 44.432 dolari pentru cezariană. În unele state, cum ar fi California, New York sau Texas, costurile pot fi și mai mari. Maria Haris, o mamă de 40 de ani din Colorado, a povestit pentru Al Jazeera că, deși avea o asigurare de top, a plătit aproximativ 3.000 de dolari din buzunar pentru o naștere naturală de trei zile, iar factura totală a fost de 40.000 de dolari. „Am fost taxată cu aproape 600 de dolari pe o pastilă de calmare a durerii care costa 5 dolari în supermarket”, spune ea. Fiica ei a avut icter și a ajuns la terapie intensivă neonatală, ceea ce a generat o altă factură uriașă.

Medicaid, programul guvernamental de asigurare pentru persoanele cu venituri mici, finanțează 40,2% din nașteri în SUA. Dar chiar și așa, multe familii rămân cu datorii pe termen lung. În țări precum Norvegia, Irlanda sau Italia, unde sistemele publice de sănătate acoperă aproape toate costurile nașterii, o astfel de povară financiară este de neconceput.

Dar costurile nu se opresc la naștere. Statele Unite rămân una dintre puținele țări bogate fără concediu maternal plătit la nivel federal. Legea federală din 1993 garantează doar 12 săptămâni de concediu neplătit, dar milioane de angajați nu se califică sau nu își permit să stea acasă fără salariu. În Europa, lucrurile stau cu totul altfel: Bulgaria oferă aproape 59 de săptămâni de concediu plătit la 90% din salariu, Germania și Austria garantează plata integrală timp de 14-20 de săptămâni, iar țările nordice au sisteme generoase care pot ajunge la un an sau mai mult.

Jade, o mamă afro-americană din Chicago, a primit 12 săptămâni de concediu plătit la 60% din salariu, urmate de patru săptămâni neplătite. „Mi-aș fi dorit mai mult timp acasă cu bebelușul, dar mi-era teamă că dacă cer mai mult, îmi pierd locul de muncă. În SUA, patru luni sunt considerate mult, dar în inima mea știam că nu este suficient”, spune ea. Factura pentru ultima naștere, în 2018, a fost de peste 46.000 de dolari, din care a plătit 18.000 din propriul buzunar.

După naștere, costurile cu îngrijirea copilului continuă să apese asupra bugetelor familiilor. În 2023, cuplurile americane au cheltuit aproximativ 40% din venitul disponibil pe creșă sau babysitter, cea mai mare proporție dintre economiile dezvoltate. Spre comparație, în Irlanda procentul era de 22%, iar în Germania, Italia sau Portugalia, costurile nete sunt aproape de zero datorită subvențiilor de stat. Maria Haris plătește între 25 și 30 de dolari pe oră pentru îngrijirea copilului, ceea ce înseamnă aproximativ 4.000 de dolari pe lună pentru o săptămână de 40 de ore. Soțul ei, originar din Europa de Est, unde serviciile de maternitate sunt robuste, „nu mai iubește America”, spune ea.

Toate acestea au un impact direct asupra sănătății mamelor. SUA au una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate maternă dintre țările cu venituri mari: 18,6 decese la 100.000 de nașteri vii, comparativ cu mai puțin de 3 în Norvegia, Irlanda, Elveția sau Italia. Și inegalitățile rasiale sunt șocante: femeile de culoare au de trei ori mai multe șanse să moară din cauza complicațiilor la naștere. În 2023, rata mortalității materne a fost de 50,3 la 100.000 pentru femeile de culoare, față de 14,5 pentru femeile albe și 12,4 pentru hispanice.

De ce este important:


Acest articol nu este doar o colecție de cifre. Este o oglindă a unei societăți care, deși este cea mai bogată din lume, lasă mamele să se lupte singure cu costuri exorbitante și cu un sistem de sănătate fragmentat. În timp ce alte țări consideră maternitatea o prioritate socială, finanțând concedii generoase și îngrijire medicală universală, SUA tratează nașterea ca pe o afacere. Consecințele sunt dramatice: datorii, stres, sănătate precară și, în cel mai tragic caz, moartea mamelor. Înțelegerea acestor diferențe ne ajută să punem presiune pe factorii de decizie pentru a schimba ceva. Pentru că nicio mamă nu ar trebui să aleagă între sănătatea ei și faliment.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.