Petro, primul președinte de stânga al Columbiei, a fost împiedicat de constituție să candideze pentru un al doilea mandat. Mandatul său a fost marcat de reforme sociale ambițioase, inclusiv creșterea salariului minim, redistribuirea terenurilor către familiile sărace și creșterea cheltuielilor sociale. De asemenea, el a rupt relațiile diplomatice cu Israelul în 2024, din cauza războiului din Gaza, și s-a distanțat de administrația președintelui american Donald Trump. Aceste poziții l-au pus în conflict direct cu Washingtonul și cu Tel Avivul, iar acum Petro susține că aceste puteri străine au intervenit pentru a asigura victoria adversarului său.
Într-o serie de postări pe rețeaua de socializare X, Petro a afirmat că opoziția a cumpărat voturi și că Israelul și Statele Unite au manipulat alegerile. El a susținut că există dovezi ale modificării formularelor E-14, documentele oficiale scrise de mână care înregistrează voturile la fiecare secție de votare. Aceste formulare sunt scanate și încărcate pe portalul Registrului Național pentru audit public. Petro a pretins că actori străini au accesat site-ul Registrului Național și au rescris datele de vot pe unele formulare E-14. „Astăzi avem dovezi ale unei schimbări a adreselor IP ale mai multor servere ale registrului național”, a scris el. „Aceasta înseamnă că software-ul a fost compromis și alții au scris date pentru secțiile de votare. Singura entitate din lume capabilă să facă asta este statul Israel”, a adăugat Petro, fără a oferi dovezi concrete.
Petro a făcut referire și la compania Thomas Greg & Sons, o firmă privată de logistică și securitate care gestionează infrastructura electorală a Columbiei. Compania este condusă de frații Fernando și Camilo Bautista Palacio, care au fost condamnați pentru fraudă bancară în Statele Unite în anii 1980. Petro i-a acuzat pe frații Bautista că au negociat un acord cu de la Espriella pentru a-i asigura președinția în schimbul unor contracte de tipărire a pașapoartelor. De la Espriella a negat acuzațiile, iar avocații săi l-au amenințat pe Petro cu un proces.
Procurorul General al Columbiei, Gregorio Eljach, a respins acuzațiile, declarând că „nu există dovezi de fraudă” după numărarea a peste 99% din voturi. El a subliniat că procesul electoral a fost transparent și că orice nereguli pot fi contestate prin căi legale. Cu toate acestea, Petro a insistat că partidul său a cerut un audit tehnic al software-ului de vot înainte de alegeri, dar cererile au fost ignorate.
De la Espriella, un avocat penalist multimilionar, a făcut o campanie axată pe securitate dură și politici anti-stânga. El are cetățenie americană și este susținut de Trump. Victoria sa se înscrie într-un trend regional recent, în care țări latino-americane precum Argentina, Honduras, El Salvador și Costa Rica au ales lideri populiști de extremă dreapta, apropiați de administrația Trump. De la Espriella a promis să inverseze decizia lui Petro de a rupe legăturile cu Israelul și să mute ambasada Columbiei la Ierusalim. Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a felicitat pe de la Espriella, exprimându-și speranța de a consolida legăturile dintre cele două țări.
Petro l-a acuzat și pe Trump de interferență, după ce acesta l-a susținut public pe de la Espriella pe platforma sa Truth Social cu câteva săptămâni înainte de turul doi. Trump și secretarul de stat Marco Rubio l-au felicitat pe de la Espriella pentru victoria preliminară, iar Trump și-a asumat meritul pentru succesul acestuia. „Era pe locul 10. L-am susținut și a câștigat alegerile. M-a sunat aseară și mi-a mulțumit pentru susținere”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă. Rubio a scris pe X că administrația Trump „abia așteaptă să colaboreze cu viitoarea administrație pentru a avansa cooperarea regională în domeniul securității, a pune capăt imigrației ilegale în Statele Unite și a consolida legăturile economice”.
Petro a reacționat ironic, invitându-l pe Trump să vorbească în fața poporului columbian, dar a subliniat că președintele american poartă responsabilitatea pentru „că a susținut un candidat și nu libertatea poporului columbian”. Relațiile dintre Columbia și Statele Unite au fost tensionate în ultimii ani, în special din cauza politicilor privind traficul de droguri și a relațiilor cu Israelul. În ianuarie 2025, Petro a refuzat să permită avioanelor americane de deportare a migranților să aterizeze în Columbia, iar în octombrie 2024, SUA au impus sancțiuni lui Petro și familiei sale pe baza unor acuzații nefondate de implicare în traficul de droguri.
Acuzațiile lui Petro riscă să inflameze tensiunile politice și sociale într-o țară deja marcată de violență și diviziuni. Criticii săi spun că refuzul de a accepta rezultatele electorale subminează încrederea în instituțiile democratice și ar putea duce la proteste violente. De asemenea, acuzațiile fără dovezi solide pot fi văzute ca o încercare de a-și menține relevanța politică după ce a părăsit funcția. Pe de altă parte, susținătorii lui Petro consideră că există motive întemeiate de îngrijorare cu privire la integritatea procesului electoral, având în vedere implicarea unor actori străini puternici.
În concluzie, alegerile din Columbia au scos la iveală nu doar o luptă politică internă acerbă, ci și influența geopolitică a marilor puteri. Israelul și Statele Unite sunt acuzate de amestec, iar acuzațiile lui Petro, deși neconfirmate, reflectă o realitate mai largă: competiția electorală din America Latină devine tot mai mult un câmp de bătălie pentru interesele globale. Rămâne de văzut dacă anchetele vor aduce dovezi concrete sau dacă aceste acuzații vor rămâne doar un instrument politic.
De ce este important:
Acest articol este important deoarece evidențiază modul în care alegerile dintr-o țară sud-americană pot fi influențate de puteri străine, cum ar fi Israelul și Statele Unite, și cum acuzațiile de fraudă electorală pot destabiliza democrația. De asemenea, arată tensiunile geopolitice dintre stânga și dreapta în America Latină, precum și impactul pe care îl au războaiele și politicile externe asupra proceselor democratice. În contextul global actual, în care dezinformarea și interferența electorală sunt tot mai frecvente, acest caz servește drept avertisment cu privire la vulnerabilitatea sistemelor electorale.
