Contextul acestei decizii este unul tensionat. Cu doar câteva săptămâni în urmă, în aprilie, majoritatea conservatoare a Curții Supreme a redus drastic ceea ce mai rămăsese din Legea Drepturilor de Vot din 1965, o lege emblematică destinată să protejeze votul minorităților. Acea decizie a declanșat o cursă nebună, în special în statele din Sud, pentru a anula hărțile de redistrictare existente și a crea altele noi care să ofere un avantaj partinic mai mare, eliminând în același timp districtele în care alegătorii de culoare aveau șanse reale să-și aleagă candidatul preferat.
Alabama a fost în fruntea acestui demers. Statul are o istorie distinctă de discriminare rasială, iar acum doar trei ani, Curtea Supremă însăși ordonase crearea unui al doilea district în care alegătorii afro-americani să poată câștiga. Marți seara, instanța supremă a anulat efectiv acea decizie veche de trei ani. În acest proces, ea a mustrat și tribunalul federal format din trei judecători care se ocupa de caz, acuzându-l că nu a respectat ordinele Curții Supreme.
Respectivul tribunal format din trei judecători – incluzând două numiri ale fostului președinte Trump – decisese în unanimitate că, în lumina probelor pe care le examinase amănunțit cu doar câteva săptămâni în urmă, harta pe care Alabama încerca să o impună era ilegală din motive diferite. Mai exact, instanța inferioară a spus că, indiferent de regulile Legii Drepturilor de Vot, harta legislativă a Alabamei era „marcată de discriminare rasială intenționată” și încălca garanția constituțională a egalității în fața legii.
Respingerea de către Curtea Supremă a acestei decizii inferioare este doar cel mai recent caz în care instanța superioară a jucat un rol în schimbarea hărților congresionale pentru Louisiana, Texas, Virginia și California. Deciziile în aceste cazuri au favorizat în mare parte Partidul Republican.
Opinia nesemnată de patru pagini emisă marți pare, potrivit multor experți în drept electoral, să încurajeze mai mult haos, nu mai puțin, la fel ca și modul în care Curtea a gestionat decizia din aprilie. „Au închis ușa pentru plângerile privind discriminarea intenționată”, a declarat Richard Hasen, profesor de drept la UCLA. Mai mult, spune el, decizia face extrem de dificil pentru Congres să acționeze, chiar dacă ar dori. „Ceea ce a făcut Curtea este să lipsească Congresul de puterile care i-au fost date după Războiul Civil”, a adăugat Hasen, menționând că Congresul a adoptat Al XIV-lea Amendament pentru a asigura drepturile egale de vot pentru foștii sclavi.
Cel mai revoltător pentru Hasen este însă modul în care Curtea tratează propria sa decizie din 2006, care avertiza instanțele să nu facă schimbări majore de redistrictare aproape de alegeri, deoarece astfel de modificări de ultimă oră cauzau confuzie în rândul alegătorilor când mergeau la urne. Toate acestea par să fi fost ignorate în decizia Curții Supreme de marți. „Ceea ce a spus Curtea aseară în hotărârea privind Alabama”, a spus Hasen, „nu are nicio legătură cu confuzia. Mai degrabă, sub noul regim legal, instanțele federale nu pot interveni în perioada de dinaintea alegerilor. Dar dacă un stat dorește să facă o schimbare de ultimă oră, este perfect în regulă.” Aceasta creează „stimulente perverse”, adaugă el. „Ceea ce spune este că un stat poate face o schimbare neconstituțională de ultimă oră, iar instanțele federale sunt neputincioase să facă ceva în privința asta.”
Derek Muller, profesor de drept la Universitatea Notre Dame, are o opinie la fel de critică, dar mai puțin apocaliptică. El consideră că Curtea pare să vrea să se spele pe mâini de cazurile politice, rezultatul fiind un gerrymandering maxim, indiferent dacă statul este Alabama sau California. Și el vede cele mai recente decizii ale Curții în cazurile privind drepturile de vot ca limitând modul în care Congresul poate proteja alegătorii minoritari. Cu toate acestea, spune el, există modalități prin care Congresul ar putea acționa în continuare. „Chiar dacă ai face restricții foarte simple, cum ar fi... poți face redistrictare doar o dată la zece ani sau nu poți schimba regulile de redistrictare cu mai mult de un an înainte de alegeri. Acestea sunt modalități de a preveni unele dintre oportunismele pe care le avem”, observă Muller. Alternativ, spune el, Congresul ar putea adopta o legislație care să interzică statelor să împartă concentrări mari de alegători minoritari în mai multe districte diferite. Asta ar elimina redistrictarea care divizează intenționat zonele cu populații minoritare mari. Dar el recunoaște că toate aceste soluții relativ simple vor fi foarte dificil de realizat.
Implicațiile acestor decizii sunt vaste. Pe termen scurt, ele vor afecta alegerile din 2024, dar pe termen lung, ele subminează încrederea în integritatea procesului electoral și în capacitatea Curții Supreme de a acționa ca un arbitru imparțial. Experții sunt de acord că haosul generat de aceste schimbări de ultimă oră va crea confuzie în rândul alegătorilor și va reduce participarea la vot, în special în comunitățile minoritare.
De ce este important:
Această decizie a Curții Supreme din Alabama nu este doar un caz izolat, ci face parte dintr-un trend mai amplu de erodare a protecțiilor federale pentru drepturile de vot. Ea deschide ușa pentru ca statele să manipuleze hărțile electorale în avantaj partinic, chiar și atunci când acest lucru încalcă în mod clar Constituția sau legile existente. Pentru cetățenii de rând, aceasta înseamnă că votul lor poate fi diluat sau anulat prin redistrictare abuzivă, iar reprezentarea în Congres poate deveni și mai deconectată de voința populară. În plus, decizia limitează capacitatea instanțelor federale de a interveni pentru a corecta abuzurile, lăsând alegătorii vulnerabili la capriciile legislative ale statelor. Este un semnal de alarmă pentru sănătatea democrației americane.
