Acuzațiile sunt grave: DOJ susține că OpenAI și Statsig au încălcat prevederile Legii privind Imigrația și Naționalitatea (INA) prin faptul că nu au căutat cu adevărat cetățeni americani calificați pentru aceste posturi înainte de a depune cereri de rezidență permanentă (PERM), așa cum cere legea. Mai exact, companiile ar fi omis să listeze rolurile pe panourile publice de locuri de muncă, ar fi difuzat anunțuri la radio în miez de noapte și ar fi cerut aplicații pe hârtie în loc de cele electronice – toate acestea fiind metode care, în mod evident, reduc șansele ca cetățenii americani să afle de oportunități.
Deși numărul posturilor în discuție este mic – mai puțin de zece – impactul simbolic este uriaș. OpenAI, una dintre cele mai cunoscute companii de AI din lume, se confruntă acum cu o supraveghere strictă din partea DOJ. Aceasta include redactarea și obținerea aprobării pentru politicile de angajare legate de PERM, precum și transmiterea de rapoarte semestriale. Aceste rapoarte trebuie să conțină date precum numărul de cereri pentru angajați străini, câți cetățeni americani au fost intervievați și alte statistici relevante.
Contextul este cu atât mai interesant cu cât OpenAI a achiziționat Statsig, o companie specializată în testarea A/B pentru AI, în septembrie 2025, pentru ca mai târziu, în mai 2026, să se despartă de cel puțin o parte a afacerii. DOJ, însă, subliniază că investigațiile au început separat, înainte de achiziție, în august 2025, vizând cinci cazuri la OpenAI între 2023 și 2025 și unul la Statsig.
Această acțiune face parte dintr-o ofensivă mai amplă a DOJ împotriva companiilor care încalcă regulile de imigrare în scopul angajării. Totuși, INA, o lege adoptată în 1952, a fost aplicată și de administrațiile anterioare împotriva altor giganți tech. De exemplu, în timpul administrației Biden, atât Facebook, cât și Apple au semnat acorduri similare, deși în acele cazuri DOJ a susținut că încălcările erau răspândite și sistematice.
Ce înseamnă asta pentru OpenAI? Pe lângă amenda financiară și supravegherea, reputația companiei are de suferit. Într-o perioadă în care dezbaterea despre imigrația în domeniul tech este aprinsă, iar administrația Trump promovează o politică strictă, acest caz devine un simbol al tensiunilor dintre nevoia de talente globale și protejarea pieței interne a muncii.
Analizând mai profund, observăm că DOJ nu a acuzat OpenAI de fraudă sau de intenție rău intenționată, ci de „practici care au descurajat” aplicanții americani. Este o linie fină, dar care poate avea consecințe majore. Companiile tech, în special cele care angajează masiv ingineri din străinătate, trebuie să fie extrem de atente la modul în care structurează procesele de recrutare pentru posturile care fac obiectul PERM.
Pentru cititorul român, această știre poate părea îndepărtată, dar ea reflectă o realitate globală: competiția pentru talente în AI este acerbă, iar reglementările devin din ce în ce mai stricte. OpenAI, care a fost în centrul atenției pentru inovațiile sale, se confruntă acum cu o lecție dură despre conformitate. Rămâne de văzut dacă această supraveghere va schimba modul în care companiile americane abordează sponsorizarea vizelor.
De ce este important:
Acest caz marchează o escaladare a controlului guvernamental asupra practicilor de angajare ale marilor companii tech, în special în domeniul AI. Pentru OpenAI, care se află sub lupa autorităților din multiple motive (de la siguranța AI la concurență), această supraveghere adaugă o nouă presiune. Pentru industria tech în general, este un semnal de alarmă: chiar și companiile cele mai inovatoare trebuie să respecte legile imigrării, iar încălcările, oricât de mici, pot atrage consecințe serioase. În plus, decizia DOJ sub administrația Trump ar putea prefigura o politică mai dură față de angajarea străinilor în sectorul tehnologic, ceea ce ar putea afecta fluxul de talente globale către Silicon Valley.
