Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat miercuri că discuțiile cu Omanul au fost în desfășurare în ultimele două luni, cu scopul de a „stabili o rută de tranzit sigură pentru navele comerciale prin strâmtoare”. El a subliniat că „coordonatele geografice ale rutei propuse de ambele părți au fost convenite și, cu condiția ca anumite terțe părți să nu obstrucționeze procesul, declarația comună a celor două țări, care include principalele considerații și puncte de acord, se află, de asemenea, în etapa finală de revizuire și redactare”.
Kazem Gharibabadi, adjunctul ministrului de externe iranian pentru afaceri juridice și internaționale, a confirmat că s-a ajuns la o înțelegere pe aproape toate aspectele, inclusiv locația rutelor de intrare și ieșire pentru traficul maritim. El a explicat că, conform aranjamentului planificat, mari părți ale rutei de transport vor trece prin apele teritoriale ale Iranului, iar unele segmente vor traversa și apele Omanului. Rutele temporare existente vor fi închise, iar noua rută va fi utilizată pentru o perioadă de două până la patru luni, sau chiar mai mult, a adăugat Gharibabadi.
Contextul acestor negocieri este marcat de escaladarea conflictului dintre Iran și SUA-Israel. Iranul a impus o închidere aproape totală a Strâmtorii Hormuz după ce atât Teheranul, cât și Washingtonul au pus capăt unui memorandum de înțelegere din 17 iunie și au reluat loviturile în războiul care a început când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie. Aceste lovituri au perturbat aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, ducând la creșteri semnificative de prețuri.
Oficialii americani, inclusiv președintele Donald Trump, au afirmat că Teheranul este dornic de un acord pentru redeschiderea strâmtorii, dar au subliniat în repetate rânduri că nu vor accepta niciun aranjament care să lase Iranul la control. Cu toate acestea, Ali Akbar Dareini, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice din Teheran, consideră că Iranul urmărește să „stabilizeze” controlul asupra Strâmtorii Hormuz, pe care o numește „cea mai mare realizare militară a războiului”. „Negocierile vizează stabilizarea acestor realizări. Nu negociezi pentru a renunța la realizările tale, ci pentru a le stabiliza”, a declarat Dareini pentru Al Jazeera.
Baghaei a subliniat că închiderea strâmtorii se datorează „agresiunii militare americane și agresiunii regimului sionist împotriva Iranului”. El a avertizat că „înțelegerea dintre Iran și Oman, în sine, nu poate fi interpretată ca însemnând că strâmtoarea a devenit sigură pentru tranzitul navelor, deoarece factorii care subminează securitatea în Strâmtoarea Hormuz din partea Statelor Unite, în special blocada navală și alte acțiuni agresive și amenințătoare împotriva Iranului și intereselor sale, încă există”.
În același timp, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat miercuri că a redirecționat un total de 48 de nave comerciale, a dezactivat două și a urcat la bordul altor două, ca parte a blocadei impuse marinei iraniene. Această escaladare subliniază complexitatea situației și riscurile implicate pentru comerțul global.
Strâmtoarea Hormuz este un punct strategic vital, prin care trece aproximativ 20% din consumul mondial de petrol. Orice perturbare majoră a traficului prin această zonă are consecințe economice imediate, inclusiv creșterea prețurilor la energie și instabilitate pe piețele financiare. Negocierile dintre Iran și Oman, deși par să avanseze, rămân fragile, iar implicarea SUA și a altor actori regionali ar putea complica sau chiar bloca implementarea acordului.
Pe de altă parte, Iranul încearcă să-și consolideze poziția în regiune, folosind controlul asupra strâmtorii ca pârghie de negociere. În timp ce SUA insistă asupra libertății de navigație, Teheranul vede această chestiune ca pe o problemă de securitate națională și suveranitate. Rămâne de văzut dacă înțelegerea cu Oman va fi suficientă pentru a detensiona situația sau dacă va fi nevoie de un cadru mai larg, care să includă și alte părți interesate.
De ce este important:
Această evoluție este crucială pentru securitatea energetică globală, deoarece Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante artere de transport pentru petrol și gaze naturale. Un acord între Iran și Oman ar putea reduce riscul de escaladare militară și ar putea stabiliza prețurile la energie, dar rămâne incert dacă SUA vor accepta un aranjament care să lase Iranul cu un control semnificativ asupra rutei. De asemenea, aceasta reflectă strategia Iranului de a-și consolida câștigurile militare prin diplomație, ceea ce ar putea influența echilibrul de putere în Golf.
