Contextul acestei deportări în masă nu poate fi înțeles fără o privire asupra relațiilor tensionate dintre Pakistan și Afganistan. De la preluarea puterii de către talibani în august 2021, Islamabadul a acuzat în mod repetat Kabulul că adăpostește grupări militante care lansează atacuri pe teritoriul pakistanez. Printre acestea se numără Tehrik-i-Taliban Pakistan (TTP), o organizație care a comis sute de atentate sângeroase în ultimii ani. Pakistanul susține că talibanii afgani nu fac suficient pentru a controla frontiera și a preveni infiltrarea teroriștilor.
Pe de altă parte, Afganistanul se confruntă cu o criză economică și umanitară devastatoare, iar întoarcerea a sute de mii de refugiați nu face decât să agraveze situația. Organizația Națiunilor Unite estimează că peste 600.000 de afgani au revenit în țară de la începutul campaniei de deportare, iar numărul este în creștere. Printre aceștia se numără nu doar migranți fără acte, ci și refugiați înregistrați și chiar deținători de carduri de cetățean afgan, ceea ce complică și mai mult tabloul.
Kamran Bokhari, cercetător senior la Middle East Policy Council din Washington, DC, consideră că măsurile Pakistanului sunt motivate atât de securitate, cât și de politică internă. „Islamabadul încearcă să demonstreze că ia măsuri dure împotriva imigrației ilegale și a terorismului, mai ales în contextul alegerilor care se apropie. În același timp, vrea să pună presiune pe talibanii afgani să coopereze mai mult în chestiunea TTP”, explică Bokhari.
Zahid Mahmood, analist pakistanez de apărare și fost ofițer superior al armatei pakistaneze, adaugă o altă perspectivă: „Deportările sunt un semnal pentru comunitatea internațională că Pakistanul nu mai poate suporta singur povara refugiaților. Timp de decenii, am găzduit milioane de afgani, dar resursele noastre sunt limitate. Este timpul ca alte țări să intervină.”
Cu toate acestea, modul în care sunt efectuate deportările a stârnit critici vehemente. Sute de familii au fost separate, iar mulți dintre cei returnați nu au unde să meargă în Afganistan. Organizațiile umanitare avertizează că iarna care se apropie va transforma această criză într-un dezastru. Taberele improvizate de la frontieră sunt supraaglomerate, iar accesul la hrană, apă și asistență medicală este limitat.
Pe plan diplomatic, relațiile dintre Islamabad și Kabul s-au deteriorat considerabil. Recent, Afganistanul a lansat drone pe teritoriul pakistanez, iar Pakistanul a răspuns cu atacuri aeriene în Balochistan, soldate cu zeci de morți. Aceste incidente arată cât de fragilă este pacea în regiune și cât de ușor poate escalada violența.
În concluzie, deportarea în masă a afganilor din Pakistan nu este doar o problemă de imigrație, ci un fenomen complex, cu rădăcini în securitatea regională, politica internă și criza umanitară. Fără o soluție coordonată la nivel internațional, riscăm să asistăm la o nouă tragedie umană la porțile Asiei de Sud.
De ce este important:
Acest subiect este crucial pentru înțelegerea dinamicii geopolitice din Asia de Sud și a modului în care statele gestionează crizele umanitare sub presiunea securității naționale. Deportarea a sute de mii de afgani nu afectează doar viețile acestora, ci și stabilitatea regională, relațiile dintre Pakistan și Afganistan, precum și credibilitatea angajamentelor internaționale privind protecția refugiaților. În plus, evidențiază tensiunile dintre drepturile omului și securitatea națională, o dilemă cu care se confruntă multe state în prezent.
