Belgia, țara gazdă a instituțiilor UE, a emis luni cinci vize pentru o delegație talibană, valabile doar pentru o singură zi, după o evaluare de securitate. Reuniunea, programată pentru marți, este văzută de Comisia Europeană ca o încercare de a găsi soluții practice pentru problema migrației neregulamentare din Afganistan către blocul comunitar. „Statele membre caută modalități de a returna persoanele care au comis infracțiuni grave și care reprezintă o potențială amenințare de securitate. Aceasta este inițiativa pe care Comisia o urmărește acum”, a declarat Markus Lammert, purtătorul de cuvânt al Comisiei, într-un briefing de presă.
Potrivit unei scrisori consultate de agenția Reuters, adresată lui Abdul Qahar Balkhi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe taliban, întâlnirea se va concentra pe „returnarea și readmiterea cetățenilor afgani fără drept de ședere în Uniunea Europeană”. Cu toate acestea, oficialii europeni subliniază că acest dialog nu echivalează cu o recunoaștere formală a regimului taliban. De la revenirea la putere în august 2021, talibanii au restrâns sistematic drepturile, în special ale femeilor și fetelor, interzicându-le accesul la educație dincolo de școala primară, limitând libertatea de mișcare și impunând legi morale care suprimă exprimarea liberă și accesul la locuri de muncă.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Organizațiile pentru drepturile omului au cerut Comisiei să renunțe la planurile de a dialoga cu talibanii. „Orice angajament cu talibanii trebuie să prioritizeze protejarea drepturilor omului și responsabilitatea – nu deportarea oamenilor către un pericol acolo”, a declarat Fereshta Abbasi, cercetătoare pe Afganistan la Human Rights Watch. Eve Geddie, directoarea Biroului Instituțiilor Europene al Amnesty International, a adăugat: „Scenele disperate ale oamenilor – inclusiv ale personalului UE – care fugeau din Afganistan sunt o amintire recentă. Este de neconceput ca UE să încerce acum să deporteze oameni în Afganistan, care a devenit și mai periculos între timp.”
Contextul umanitar din Afganistan este sumbru. Potrivit Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, peste 17 milioane de afgani – aproximativ o treime din populație – sunt „inseguri alimentar”, iar țara absoarbe zeci de mii de persoane returnate din Iran și Pakistan. În același timp, statele europene se confruntă cu o presiune crescândă a opiniei publice, care a devenit tot mai ostilă față de migrație, alimentând ascensiunea partidelor de extremă dreapta pe întreg continentul.
Între 2013 și 2024, țările UE au primit aproximativ un milion de cereri de azil din partea afganilor, potrivit agenției de migrație a blocului. Deși afganii se numără printre naționalitățile cu cele mai mari rate de recunoaștere a azilului în UE, acceptarea generală s-a înăsprit pe măsură ce politicile de migrație devin mai restrictive. Aproximativ 20 din cele 27 de state membre și-au exprimat interesul, într-o scrisoare de anul trecut, de a returna migranții fără drept de ședere, în special pe cei condamnați penal, în Afganistan. Legislația UE permite deportarea persoanelor condamnate pentru infracțiuni grave sau considerate amenințări de securitate în anumite cazuri, dar returnările au fost limitate din cauza lipsei de relații diplomatice.
„Focusul pentru statele membre este în principal asupra persoanelor care au comis infracțiuni grave sau care reprezintă o amenințare de securitate”, a reiterat Lammert. Totuși, criticii subliniază că orice discuție cu talibanii legitimează un regim care încalcă sistematic drepturile fundamentale. În plus, există temeri că deportările ar putea expune oameni la persecuții sau chiar la moarte.
Reuniunea de la Bruxelles este un semnal al schimbării de paradigmă în politica externă și de migrație a UE. Pe de o parte, Bruxelles-ul încearcă să gestioneze fluxurile migratorii printr-un dialog pragmatic cu autoritățile de facto din Afganistan. Pe de altă parte, se confruntă cu acuzații că sacrifică principiile umanitare în favoarea unor măsuri dure de securitate. Rămâne de văzut dacă această întâlnire va deschide calea unor cooperări mai ample sau va adânci și mai mult prăpastia dintre valorile europene și realitățile geopolitice.
De ce este important:
Această reuniune marchează o premieră în relațiile dintre UE și talibani, semnalând o posibilă normalizare a dialogului cu un regim nerecunoscut internațional. Decizia de a discuta deportări în contextul unei crize umanitare severe în Afganistan ridică întrebări fundamentale despre prioritățile Uniunii: securitatea internă versus protejarea drepturilor omului. Pentru cetățenii europeni, acest subiect este relevant deoarece reflectă tensiunile dintre politicile restrictive de migrație și angajamentele morale asumate față de refugiați. În plus, orice precedent creat acum ar putea influența viitoarele negocieri cu alte regimuri controversate, modelând astfel peisajul geopolitic al Europei pentru ani de zile.
