Iranul, reprezentat de ministrul de externe Abbas Araghchi, a cerut statelor BRICS să condamne ceea ce el a numit „încălcări ale dreptului internațional de către Statele Unite și Israel”. Araghchi a declarat într-o conferință de presă că un stat membru BRICS a blocat părți din declarația Indiei, fără a numi direct Emiratele Arabe Unite. El a subliniat că Iranul nu are probleme cu acea țară și că atacurile sale s-au limitat la bazele militare americane situate pe teritoriul emiratelor. „Nu avem nicio dificultate cu acea țară anume, nu a fost ținta noastră în războiul actual. Am lovit doar bazele militare americane și instalațiile militare americane care, din păcate, se află pe teritoriul lor”, a spus Araghchi.
Replica Emiratelor Arabe Unite nu s-a lăsat așteptată. Ministrul de stat Khalifa bin Shaheen Al Marar a respins declarațiile lui Araghchi, acuzându-l că încearcă să justifice „atacuri teroriste” împotriva Emiratelor și a altor state din Golf. Al Marar a afirmat că Iranul a lansat aproximativ 3.000 de atacuri asupra Emiratelor, folosind rachete balistice, rachete de croazieră și drone. Aceste acuzații reciproce au împiedicat adoptarea unei poziții comune, ceea ce a dus la eșecul emiterii unei declarații finale.
Pe lângă conflictul din Iran, miniștrii au discutat și despre războiul genocidar al Israelului în Gaza. Toți participanții au convenit că Fâșia Gaza este o „parte inseparabilă” a oricărui viitor stat palestinian independent, subliniind importanța unificării enclavei cu Cisiordania ocupată sub conducerea Autorității Palestiniene. Cu toate acestea, declarația Indiei a menționat că o țară nenumită și-a exprimat rezerve cu privire la anumite aspecte ale secțiunii referitoare la Gaza. De asemenea, grupul a cerut tuturor părților să respecte încetarea focului în Liban, deși criticii au denunțat această încetare ca fiind doar cu numele.
Un alt subiect important pe agendă a fost Sudanul, o țară africană aflată în ceea ce ONU a descris drept cea mai gravă criză umanitară din lume. Miniștrii au cerut o încetare imediată a focului, subliniind că doar o soluție pașnică prin dialog poate pune capăt războiului civil care durează de peste trei ani. Ei au avertizat că Sudanul ar putea deveni un teren fertil pentru ceea ce au numit „extremism” și „terorism”.
Situația din Siria a fost, de asemenea, discutată. Țara se află în proces de recuperare după războiul civil care s-a încheiat efectiv în decembrie 2024, odată cu înlăturarea fostului lider Bashar al-Assad. Declarația Indiei a cerut o tranziție politică pașnică și incluzivă. Părțile au subliniat importanța eliminării a ceea ce au descris drept „luptători teroriști străini” din Siria, afirmând că aceștia reprezintă o amenințare la adresa securității atât a țării, cât și a regiunii în ansamblu.
În ciuda divergențelor, declarația Indiei a evidențiat și domenii de consens între membrii BRICS. Printre acestea se numără apelurile pentru reforme ale instituțiilor de guvernanță globală, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și Consiliul de Securitate. Blocul a reiterat cererea sa de lungă durată pentru o reprezentare mai mare a țărilor din Sudul Global în cadrul instituțiilor internaționale, reflectând efortul său mai larg pentru o ordine mondială multipolară. Miniștrii au condamnat, de asemenea, utilizarea sancțiunilor economice ca formă de constrângere, fără a numi o țară anume.
Această reuniune eșuată subliniază provocările cu care se confruntă BRICS în încercarea de a acționa ca un bloc coerent pe scena internațională. Deși grupul a fost creat pentru a contrapune dominația Occidentului și pentru a promova interesele economiilor emergente, conflictele regionale și rivalitățile istorice dintre membri amenință să submineze această unitate. Războiul din Iran, în special, a adus la suprafață tensiuni vechi între Teheran și statele din Golf, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care nu sunt încă membre oficiale ale BRICS, dar care au legături strânse cu unele dintre ele.
Analiștii consideră că incapacitatea de a emite o declarație comună este un semnal de alarmă pentru viitorul alianței. Pe măsură ce BRICS se extinde, incluzând noi membri cu interese și alianțe diverse, devine din ce în ce mai dificil să se ajungă la un consens pe teme sensibile. India, în calitate de președinte, a încercat să medieze, dar fără succes. Rămâne de văzut dacă BRICS va reuși să depășească aceste diviziuni sau dacă va deveni un forum tot mai fragmentat, incapabil să acționeze unitar în fața crizelor globale.
De ce este important:
Eșecul BRICS de a adopta o declarație comună relevă limitele cooperării între state cu interese geopolitice divergente, chiar și în cadrul unui bloc creat pentru a promova o ordine mondială multipolară. Acest incident subliniază modul în care conflictele regionale, precum războiul din Iran, pot fractura alianțe și pot împiedica acțiuni colective. Pentru România și Europa, aceasta este o reamintire că noile puteri emergente nu sunt monolitice, iar relațiile internaționale devin tot mai complexe. În plus, absența unei poziții comune asupra unor teme precum Gaza sau Sudanul arată că BRICS nu poate fi considerat un substitut pentru instituțiile multilaterale tradiționale, ci mai degrabă un spațiu de negociere unde interesele naționale prevalează adesea.
