Brazilianul Alison Dos Santos a fost primul care a ridicat publicul în picioare. În proba de 400 de metri garduri, el a cronometrat o senzațională 45,80 de secunde, ștergând din palmaresul recordul mondial de 45,94 stabilit de norvegianul Karsten Warholm la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Dos Santos, care a câștigat cu o autoritate copleșitoare, a declarat: „Am arătat o formă excelentă pe tot parcursul sezonului – sunt rapid, sunt puternic. De îndată ce am știut că vin aici, am fost entuziasmat. Vremea e bună, pista e uimitoare.” Warholm, care a terminat pe locul al doilea, a numit disciplina lor un „eveniment nebun”, recunoscând superioritatea brazilianului în acea seară. Dos Santos a primit un cec de 80.000 de dolari pentru recordul său, o sumă simbolică pentru o performanță care îl plasează în rândul marilor campioni ai probei.
Apoi a venit rândul americancei Masai Russell, campioana olimpică de la Paris, care a dominat proba de 100 de metri garduri. Russell a oprit cronometrul la 12,09 secunde, îmbunătățind cu trei sutimi recordul mondial de 12,12 stabilit de nigeriana Tobi Amusan la Campionatele Mondiale de la Eugene din 2022. Deși nu a oferit declarații ample, prezența sa pe pistă a fost suficient de grăitoare: o cursă perfectă, cu o tehnică impecabilă peste garduri, care a lăsat-o pe adversara sa principală, pe americanca Grace Stark, la peste o secundă distanță. Russell a primit și ea cecul de 80.000 de dolari, iar numele ei se alătură acum unei liste selecte de femei care au doborât recorduri mondiale în această probă.
Seara a continuat cu o competiție de săritura cu prăjina care a ținut întreg stadionul cu sufletul la gură. Dublul campion olimpic și triplul campion mondial, suedezul Armand Duplantis, a fost provocat serios de rivalul său grec, Emmanouil Karalis. Karalis a sărit un nou record personal de 6,20 de metri, punând presiune maximă pe „Mondo”. Dar Duplantis, cunoscut pentru sângele său rece, a răspuns cu o săritură de 6,25 de metri, adjudecându-și victoria. Ambii au încercat apoi o înălțime de 6,32 de metri, un posibil record mondial, dar nu au reușit. Cu toate acestea, pentru prima dată în istoria săriturii cu prăjina, doi atleți au depășit pragul de 6,20 de metri în aceeași competiție. Karalis a comentat: „Nu în fiecare zi vezi doi oameni care încearcă recordul mondial, a fost o nebunie.” Duplantis, care a fost născut în SUA dar reprezintă Suedia, a demonstrat încă o dată de ce este considerat cel mai mare săritor cu prăjina din toate timpurile.
Un alt moment de excepție a venit în proba feminină de 800 de metri, unde elvețianca Audrey Werro, favorita publicului, a oferit o cursă memorabilă. Werro, în vârstă de doar 22 de ani, a terminat cu al treilea cel mai bun timp din istorie la această probă: 1:53,70. Ea s-a apropiat la doar 0,42 de secunde de recordul mondial al cehoaicei Jarmila Kratochvilova, stabilit în 1983, în plin Război Rece. „A fost o nebunie, sunt foarte mândră. Mulțumesc tuturor!” a spus Werro, vizibil emoționată. Pe locul al doilea a sosit olandeza Femke Broeders-Bol, care continuă să impresioneze în tranziția sa de la 400 de metri garduri, probă în care a fost de două ori campioană mondială. „Să fiu într-un eveniment atât de mare, cu un timp atât de bun – e uimitor”, a declarat olandeza.
În proba masculină de 800 de metri, kenyanul Emmanuel Wanyonyi, campion mondial și olimpic, a câștigat o cursă dramatică, ținându-l la distanță pe algerianul Djamel Sedjati. Wanyonyi a câștigat cu un timp de 1:41,76, cel mai bun al sezonului, în timp ce Sedjati a fost la doar 0,07 secunde în spate. Wanyonyi a vorbit anterior despre recordul mondial al lui David Rudisha (1:40,91) ca fiind „ca un maraton sub două ore”, iar în această seară recordul a rămas din nou neatins. „Când văd recordurile mondiale căzând, știu că și momentul meu va veni. Există timp pentru toate”, a spus Wanyonyi, cu o filozofie calmă.
În proba masculină de 1.500 de metri, americanul Cole Hocker, campionul olimpic, a câștigat într-o cursă de mare calitate, cu timpul de 3:31,71, devansându-l pe kenyanul Phanuel Kipkosgei Koech. Norvegianul Jakob Ingebrigtsen, care revine după o accidentare la tendonul lui Ahile care a necesitat operație, a terminat doar pe locul al cincilea, dar prezența sa pe pistă este un semn încurajator pentru viitor. În proba feminină de 400 de metri garduri, americanca Anna Cockrell a câștigat cu 52,13 secunde, îmbunătățind recordul competiției stabilit anul trecut de Broeders-Bol cu 0,05 secunde. Americanul Parker Wolfe a stabilit un nou record al competiției la 3.000 de metri, cu un timp personal de 7:27,43, depășind cu peste cinci secunde vechiul record al marocanului Said Aouita din 1986. În proba masculină de 200 de metri, americanul Kenny Bednarek a câștigat cu stil, în 19,62 secunde, cel mai bun timp al anului. În săritura în înălțime feminină, australianca Nicola Olyslagers, campioană mondială și de două ori medaliată cu argint olimpic, a câștigat cu un salt de 2,02 metri, cel mai bun al sezonului.
Această seară de la Zurich a demonstrat încă o dată că atletismul este un sport al superlativelor. Recordurile mondiale nu mai sunt doar rezultatul unor condiții excepționale, ci al unei generații de atleți care împing limitele umane. Sebastian Coe, care a urmărit totul de pe margine, a rezumat perfect sentimentul general: „Mă aștept la Jocurile Olimpice în două ore.” Cu astfel de performanțe, fanii au toate motivele să spere că Paris 2024 va fi doar începutul unei ere de aur în atletism.
De ce este important:
Recordurile mondiale stabilite de Alison Dos Santos și Masai Russell la Zurich nu sunt doar cifre într-un tabel. Ele reprezintă o schimbare de paradigmă în probele de garduri, demonstrând că limitele considerate de neatins acum doar câțiva ani pot fi depășite. Dos Santos, cu 45,80, a doborât un record care părea al lui Warholm, iar Russell a adus proba feminină de 100 de metri garduri la un nivel fără precedent. Aceste performanțe vin într-un an olimpic, ceea ce înseamnă că competiția la Jocurile de la Paris va fi și mai acerbă. În plus, săritura cu prăjina a lui Duplantis și Karalis, cu doi atleți peste 6,20 metri, deschide noi orizonturi într-o probă care a fost mult timp dominată de un singur nume. Aceste rezultate nu doar că îmbogățesc istoria atletismului, dar inspiră o nouă generație de sportivi să creadă că orice record este doar o țintă de depășit. Pentru public, ele oferă spectacol pur, iar pentru sport, ele confirmă că atletismul rămâne unul dintre cele mai captivante și imprevizibile sporturi din lume.
