„Soarele câștigă cursa”, a declarat Matthias Kimmel, șeful departamentului de economie energetică de la BloombergNEF, pentru TechCrunch. Potrivit specialiștilor, această schimbare se va produce exclusiv pe baza unor motive economice – energia solară este pur și simplu prea ieftină pentru a fi ignorată. Un exemplu elocvent este Pakistanul, care a adăugat 25 de gigawați de capacitate solară în ultimii doi ani, după ce prețurile gazelor naturale au explodat ca urmare a invaziei rusești în Ucraina. Tranziția ar putea fi și mai rapidă dacă țările vor adopta măsuri mai agresive pentru reducerea emisiilor de carbon.
Această predare a ștafetei energetice are loc într-un moment în care investitorii consideră energia drept una dintre cele mai mari oportunități de creștere din ultimele decenii. Centrele de date au devenit obsesia principală, iar datele BloombergNEF subliniază amploarea oportunității. Consultantul energetic estimează că centrele de date vor genera o cerere suplimentară de 1 terawatt de energie solară la scară industrială, 400 de gigawați de solar, 370 de gigawați de gaze naturale și 110 gigawați de cărbune. Totuși, din cauza capacității gazelor și cărbunelui de a funcționa non-stop, BloombergNEF preconizează că acești combustibili fosili vor asigura 51% din creșterea incrementală a producției pentru centrele de date până în 2050.
Cu alte cuvinte, companiile tech și dezvoltatorii de centre de date vor avea o influență disproporționată asupra surselor de energie care rămân viabile până la jumătatea secolului. Aceste previziuni nu sunt însă definitive. Alte tehnologii concurează pentru o felie din piața centrelor de date, inclusiv stocarea de lungă durată a energiei, energia geotermală și cea nucleară. Bateriile de mari dimensiuni au primit un impuls semnificativ de la Google, care a inclus baterii de 100 de ore, în valoare de un miliard de dolari, de la Form Energy, într-un proiect recent de centru de date. Atât energia geotermală, cât și cea nucleară arată promițător, mai ales după IPO-urile spectaculoase ale Fervo Energy și X-energy din această lună.
Concurența din partea fotovoltaicelor va fi însă acerbă. Panourile solare s-au răspândit dramatic în ultimii ani, datorită costurilor în scădere care nu dau semne de oprire. Până în 2035, se estimează că prețurile vor scădea cu încă 30%, depășind cărbunele și gazele naturale din punct de vedere al competitivității. Până în 2050, panourile solare vor genera de peste două ori mai multă electricitate decât gazele naturale.
Scăderea costurilor energiei solare poate fi atribuită a două cauze principale: una este politica industrială a Chinei, care a favorizat această tehnologie, subvenționând producătorii și inundând piața. Cealaltă este producția de masă, care a contribuit la reducerea costurilor într-un ritm remarcabil. „În general, costurile scad odată cu dublarea capacității instalate”, a explicat Kimmel. „În cazul solarului, ritmul a fost chiar mai rapid decât atât.”
Abundența energiei solare începe să împingă bateriile la scară industrială pe aceeași traiectorie. În Spania și Italia, fermele solare independente nu mai sunt profitabile, deoarece surplusul de energie solară a redus prețurile la electricitate în timpul zilei, a spus Kimmel. Ca răspuns, dezvoltatorii au început să construiască așa-numitele centrale electrice hibride din surse regenerabile, care asociază panouri solare cu baterii pentru a profita de prețurile mai ridicate din timpul serii.
Starea actuală a pieței bateriilor este similară cu cea a solarului în 2020, potrivit BloombergNEF. Anul trecut, la nivel mondial au fost instalate 112 gigawați de baterii la scară industrială. Până în 2035, compania estimează că această cifră se va tripla. Companii precum Redwood Materials și Ford au lansat divizii de stocare a energiei pentru a profita de această tendință.
Elementul lipsă din acest raport a fost războiul din Iran, care a început când BloombergNEF era deja prea avansat în proces pentru a face modificări majore. Echipa a testat totuși efectele a două scenarii asupra dependenței diferitelor țări de importurile de energie. În scenariul tranziției economice, în care decarbonizarea este determinată în principal de bani și nu de reglementări, fiecare țară și-ar reduce dependența de energia străină, inclusiv puterea petrolieră Arabia Saudită. În scenariul net-zero, care presupune reglementări ce conduc la o decarbonizare mai profundă, fiecare țară ar putea elimina virtual dependența de importurile de energie.
„Tranziția, care din multe puncte de vedere este eficientă din punct de vedere al costurilor, este de fapt benefică pentru independența energetică”, a concluzionat Kimmel.
De ce este important:
Acest raport subliniază o realitate complexă: deși energia solară va domina peisajul energetic global datorită costurilor scăzute, creșterea explozivă a inteligenței artificiale și a centrelor de date va prelungi viața combustibililor fosili. Înțelegerea acestui echilibru fragil este crucială pentru investitori, factorii de decizie și publicul larg, deoarece va modela politicile energetice, investițiile în infrastructură și lupta împotriva schimbărilor climatice în următoarele decenii.
