Iranul este responsabil pentru cea mai mare parte a execuțiilor din 2025, cu 2.159 de persoane executate – mai mult decât dublu față de 2024. În septembrie, Amnesty avertiza că Iranul atinsese deja cel mai ridicat număr de execuții din ultimii 15 ani. Creșterea este atribuită în mare parte utilizării pedepsei cu moartea ca „instrument de represiune de stat și de înăbușire a disidenței”, mai ales după 2022, când a izbucnit o amplă mișcare de protest pentru drepturile femeilor.
Multe țări au recurs la pedeapsa capitală pentru a aplica legi dure împotriva drogurilor, inclusiv Iran și Arabia Saudită. Arabia Saudită a executat cel puțin 356 de persoane în 2025. Amnesty, care susține abolirea pedepsei cu moartea, precizează că cifrele sale nu includ miile de execuții despre care se crede că au avut loc în China, descrisă drept lider mondial în acest domeniu.
Statele Unite au înregistrat, de asemenea, o creștere accentuată a execuțiilor – 47 în 11 state anul trecut, față de 25 în 2024. SUA, unde pedeapsa cu moartea se aplică doar pentru crimă sau trădare, este singura țară din America care a efectuat execuții penale anul trecut, potrivit Amnesty. Florida a condus topul cu 19 execuții. Guvernatorul republican Ron DeSantis a promovat pedeapsa capitală, considerând-o un „factor de descurajare puternic” pentru infracțiuni și „o pedeapsă adecvată pentru cei mai periculoși infractori”. În 2023, el a redus pragul legal pentru pedeapsa cu moartea în Florida, eliminând cerința ca un juriu să recomande în unanimitate această pedeapsă.
Texasul a avut al doilea cel mai mare număr de execuții din țară – 169 – urmat de Alabama și Carolina de Nord. Justin Mazzola, director adjunct pentru cercetare la Amnesty International, spune că „creșterea uriașă” a execuțiilor în SUA este „legată în mod specific de ceea ce s-a întâmplat în Florida”. „În mod normal, Florida executa între una și două persoane pe an, uneori un vârf de șase. Anul trecut, au executat 19 persoane, aproape una la fiecare două săptămâni”, a explicat Mazzola.
Amnesty International descrie pedeapsa cu moartea drept „pedeapsa supremă, crudă, inumană și degradantă”. Mazzola susține că utilizarea tot mai frecventă a pedepsei capitale în SUA contravine opoziției tot mai mari a publicului american față de această practică. Sprijinul pentru pedeapsa cu moartea a atins un vârf de 80% în 1994, potrivit Gallup, dar a scăzut vertiginos, „pe măsură ce oamenii înțeleg tot mai multe despre problemele implicate – de la rasism și vizarea persoanelor cu venituri mici, până la probleme legate de sănătatea mintală și dizabilități intelectuale”.
Astăzi, sprijinul pentru pedeapsa capitală în SUA se situează la cel mai scăzut nivel din ultimele cinci decenii: 52% dintre americani susțin pedeapsa cu moartea – cel mai mic procent din 1972, conform datelor Gallup din octombrie. Un raport recent al Death Penalty Information Center confirmă această tendință. Centrul studiază execuțiile de stat, dar nu ia poziție cu privire la abolire. „Cercetările noastre arată că majoritatea juriilor americane resping sentințele capitale din diverse motive”, spune directorul executiv Robin Maher, citând preocupări legate de corectitudine și condamnări greșite. „Cred că este o recunoaștere tot mai mare a faptului că pedeapsa cu moartea este o politică eșuată. Nu reușește să ofere descurajarea promisă a infracțiunilor viitoare și nici o pedeapsă adecvată.”
De ce este important:
Acest raport subliniază o tendință globală îngrijorătoare: în timp ce multe țări avansează spre abolirea pedepsei cu moartea, altele o folosesc din ce în ce mai mult ca instrument de represiune. Creșterea dramatică din Iran și Florida arată cum factorii politici și sociali pot influența aplicarea pedepsei capitale, adesea în detrimentul drepturilor omului. În SUA, deși sprijinul public scade, execuțiile cresc, ceea ce ridică întrebări serioase despre echitatea sistemului judiciar și despre rolul pedepsei cu moartea într-o societate democratică. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru dezbaterea publică și pentru politicile viitoare privind justiția penală.
