Filtrează articolele

Război

Fără Acord: Negocierile de pace SUA-Iran de la Islamabad au eșuat

Fără Acord: Negocierile de pace SUA-Iran de la Islamabad au eșuat
ISLAMABAD – Statele Unite și Iranul nu au reușit să ajungă la un acord dupa o zi de negocieri de pace față în față, mult așteptate, a anunțat duminică vicepreședintele american J.D. Vance, principalul negociator al administrației de la Washington. Convorbirile, care s-au întins pe parcursul a 21 de ore, au avut loc la Islamabad și au reprezentat primul contact direct între cele două părți de la acordul nuclear din 2015, încheiat de administrația Obama și ulterior abandonat de președintele Donald Trump.În cadrul unei conferințe de presă susținută la Islamabad, imediat înainte de îmbarcarea în avionul Air Force Two pentru a părăsi țara, vicepreședintele Vance a declarat că rezultatul negocierilor este unul dezamăgitor pentru ambele părți, însă a subliniat că Iranul are cel mai mult de pierdut din această situație. „Veștile proaste sunt că nu am ajuns la un acord. Și cred că acest lucru este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este pentru Statele Unite... Iranul a ales să nu accepte condițiile noastre", a afirmat Vance în fața jurnaliștilor prezenți.Principalul punct de blocaj în negocieri a fost, conform declarațiilor vicepreședintelui american, problema nucleară iraniană. „Simplul fapt este că trebuie să vedem un angajament afirmativ că Iranul nu va căuta o armă nucleară și nu va căuta instrumentele care i-ar permite să obțină rapid o armă nucleară", a declarat Vance, subliniind că aceasta reprezintă condiția esențială pentru orice viitor acord.Cu toate acestea, negociatorul american a lăsat ușa deschisă pentru o eventuală înțelegere, menționând că propunerea prezentată Iranului reprezintă „oferta finală și cea mai bună" a administrației Trump. „Vom vedea dacă iranienii o vor accepta", a adăugat Vance, sugerând că procesul diplomatic nu este complet închis, deși șansele unei reconcilieri par acum considerabil reduse.Negocierile au avut loc în contextul unui armistițiu fragil dintre cele două țări, un armistițiu care a fost pus sub o presiune suplimentară din cauza atacurilor continue ale Israelului asupra Lebanonului și a cererii Iranului de a menține controlul asupra Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale maritime din lume.În ajunul discuțiilor, armata israeliană a anunțat că a lovit peste 200 de ținte aparținând grupării militantă Hezbollah, susținută de Iran, doar în ultimele 24 de ore. Iranul, prin planul său de negociere în 10 puncte, a cerut încetarea atacurilor israeliene împotriva Hezbollah ca o condiție obligatorie pentru orice acord permanent cu Statele Unite.Delegația iraniană a venit la masa negocierilor cu o serie de cerințe specifice. Printre acestea se numără eliberarea a 6 miliarde de dolari din active înghețate, garanții privind programul său nuclear și dreptul de a percepe taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, o arteră navală de o importanță strategică crucială pentru comerțul mondial cu petrol.De cealaltă parte, obiectivele președintelui Trump au evoluat de la începutul atacurilor comune americane și israeliene asupra Iranului, din 28 februarie. Vineri, cu puțin timp înainte de plecarea sa spre Pakistan, Trump a declarat jurnaliștilor că obiectivul principal pentru încheierea războiului este prevenirea oricărei capabilități nucleare a Iranului. „Nicio armă nucleară. Aceasta reprezintă 99% din problema", a afirmat președintele american. În paralel, Trump a menționat că obiectivele războiului includeau și distrugerea capabilităților militare iraniene și schimbarea regimului de la Tehran – ambele obiective nefiind, însă, atinse până în prezent.În aceeași zi în care au avut loc negocierile, două distrugătoare americane de croazieră dotate cu rachete ghidate au traversat Strâmtoarea Hormuz, marcând primul tranzit al navelor de război americane de la începutul războiului cu Iranul, în urmă cu șase săptămâni. Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului deoarece nu era autorizat să facă declarații publice, a confirmat că acest moment reprezintă începutul procesului de redeschidere a Strâmtorii pentru navigația comercială. Comandamentul Central American (CENTCOM) a anunțat că a început demersurile de curățare a minelor marine plantate de Iran pe parcursul acestei artere navigabile strategice. „Astăzi, am început procesul de stabilire a unui nou coridor de trecere și îl vom împărtăși cu industria maritimă în curând pentru a încuraja libera circulație a comerțului", a declarat amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM.Pakistan, aflat în centrul celui mai important eveniment diplomatic global, și-a asumat un rol crucial de mediator în conflictul din Orientul Mijlociu. Această reuniune de la Islamabad reprezintă culmea unor săptămâni de diplomație intensă conduse de liderii pakistanezi, care au propus capitala țării lor ca loc pentru discuții chiar înainte de a prelua conducerea ca mediator principal, un rol pe care atât SUA, cât și Iranul l-au recunoscut și apreciat.În săptămânile anterioare, Pakistanul a trecut de la statutul de simplu intermediar discret la cel de participant activ în negocierile dintre Statele Unite și Iran, reușind să atragă lideri din Egipt, Turcia, Arabia Saudită și China pentru a sprijini eforturile sale de pace, înainte de a prezenta propriul plan de armistițiu. Semnificația reală a intervenției pakistaneze a devenit evidentă abia când ambele părți au acceptat o pauză în ostilități, la scurt timp după un apel dramatic din ultimul moment din partea prim-ministrului pakistanez, Shehbaz Sharif.Atât președintele Trump, cât și ministerul de externe iranian l-au menționat pe Sharif și pe șeful armatei pakistaneze, generalul Asim Munir, în anunțurile lor privind armistițiul, un lucru neobișnuit care subliniază încrederea acordată Islamabadului de către ambele tabere beligerante. „A fost o coincidență foarte rară, pentru că nicio altă țară nu se bucura de același tip de încredere din partea ambelor părți", a declarat Rasheed Wali Janjua, director de cercetare la Institutul de Cercetări privind Politica de Securitate din Islamabad, un think-tank specializat în probleme de securitate națională. „Este o evaluare corectă să spunem că ambele părți caută o cale de ieșire", a adăugat acesta.Înainte de începerea negocierilor, mulți locuitori ai Islamabadului încercau încă să înțeleagă cum țara lor a ajuns să fie atât de influentă pe scena diplomatică mondială. „Sunt puțin surprinsă", a declarat Khizra Zaheer, o tânără de 19 ani, stând în parcarea unui centru comercial din centrul orașului. „Când a devenit Pakistan atât de influent?" Această întrebare a dominat discuțiile în cercurile diplomatice în ultimele săptămâni, întrucât capitala pakistaneză s-a pregătit intens pentru primirea delegațiilor de elită ale marilor puteri mondiale.Vizita de sâmbătă a pus Pakistanul în centrul celei mai mari știri din lume la acel moment, proiectând reflectoarele internaționale asupra capitalei sale, în mod normal destul de liniștită, care s-a pregătit zile întregi pentru sosirea delegațiilor de rang înalt. Forțele de ordine pakistaneze au fost mobilizate masiv pentru a asigura securitatea evenimentului, cu sute de polițiști desfășurați în jurul centrului de presă și al locațiilor unde se desfășurau negocierile.Eșecul negocierilor de la Islamabad lasă acum o serie de întrebări deschise privind viitorul conflictului din Orientul Mijlociu și posibilitatea unei escaladări further a tensiunilor între Statele Unite și Iran. Cu toate că armistițiul temporar rămâne în vigoare, absența unui acord clar și durabil menține regiunea într-o stare de incertitudine profundă, iar drumurile comerciale maritime cheie rămân sub amenințarea continuă a conflictului.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.